Universitatea, considerată pe timpuri templu al științei și înțelepciunii, s-a dovedit a fi în prezent și un important purtător al culturii spirituale, al istoriei și memoriei colective, al devotamentului pentru valori universale și naționale. În acest amalgam al complexității, utilității și necesității știința juridică, de altfel, ca și multe alte domenii, a fost contestată, neglijată, apreciată în conjuncturi care au conștientizat ori au neglijat importanța „științei adevărate”, a personalității și profesionalismului, a devotamentului și a competenței. Știința juridică ca parte a culturii spirituale este reprezentativă prin personalitățile care sunt definite și identificate cu domeniul în care au activat, cercetat, profesat. Practic, așa cum știința este parte a valorilor unui popor, similar și personalitățile din domeniu sunt cele care au creat istoria și cultura juridică a unei țării. Și în condițiile unor procese zbuciumate prin care au trecut statele și care au făcut ca știința și educația să fie devalorizate, poate că au marcat și aprecierea de care ar fi trebuit să se bucure personalităților care au contribuit și și-au adus silința pentru a realiza cercetări, pentru a forma generații de profesioniști și care au trăit emoția nemulțumirii în raport cu misiunea pe care și-au asumat-o.Adesea vom întâlni domenii, ramuri și nume care se identifică, se asimilează reciproc, dar și situația în care numele și contribuția rămân în istorie, pentru ca să se regăsească uneori, ca nume de referință pentru cercetătorul tânăr care din întâmplare sau din necesitate va face trimitere la cineva anume, ori la o anume lucrare, dar fără a face conexiunea dintre progresele realizate în timp de domeniu și contribuția pe care a adus-o un reprezentant concret prin intervențiile științifice avute în timp, prin activitățile de bază pe care și le-a asumat. Această dimensiunea, de repunere în drepturi (de revalorizare) a celor care reprezintă istoria științei juridice naționale se cere a fi un subiect care merită discutat în oricare dintre contextele ce se referă la evoluție, tranziție și modernitate.