Avansarea tehnologiilor informaţionale şi progresul criptografiei a creat condiţii pentru apariţia unor noi forme de monede – criptomonede, a căror evoluţie şi răspândire capătă deja o amploare globală considerabilă. Îmbunătăţirea continuă şi dezvoltarea monedei virtuale, şi în special a cripto-monedei vine cu un potenţial major de a restrânge rolul predominant al monedei clasice, mai cu seamă a numerarului, în efectuarea tranzacţiilor transnaţionale cu valoare mică, oferind consumatorilor şi comercianţilor o nouă modalitate de plată în vânzările cu amănuntul, fiind mai uşoară şi mai ieftină. Cu toate acestea, ca şi oricare inovaţie, apariţia monedelor virtuale conduce spre creare unor noi serii de probleme şi riscuri potenţiale. Deşi există o multitudine de criptovalute, cea mai populară monedă digitală descentralizată este deocamdată Bitcoinul. Ea se bazează un sistem criptografic inovator, care îi asigură securitatea tranzacţiilor, dar şi a emitsiunii banilor - blockchain. Spre deosebire de banii clasici, controlaţi de o autoritate centrală, Bitcoinul este o monedă digitală ”peer-to-peer” care funcţionează on-line. Diferenţa esenţială dintre acesta şi banii clasici creaţi de bănci este că, primul este un instrument de plată, mijloc de schimb şi tezaurizare, faţă de cei din urmă care sunt rezultatul aplicării politicii monetare. Comparativ cu moneda clasică, Bitcoinul nu poate fi creat ci doar obţinut fie prin mining – un proces complicat şi costisitor, care se bazează de potrivă pe tehnologiile informaţionale recente şi un algoritm matematic complicat, menit să corecteze şi să menţină într-o anumită limită cantitatea de bitcoini generaţi de sistem. Însăşi crearea criptomonedei se rezumă la instalarea unui fişier care are înregistrate cele mai recente tranzacţii – bloc, distribuit în reţea între toţi utilizatorii ei. Când calculatorul descoperă un nou bloc, se poate obţine un anumit număr de bitcoini. Acest număr se schimbă de-a lungul timpului şi se micşorează cu un factor de 0,5 la fiecare patru ani. Obţinerea monedei nu este neapărat şi emisiunea ei – deţinătorul poate intra în posesia unei cantităţi de bitcoin fie prin acceptarea lor ca mijloc de plată şi schimb, fie prin procurarea lor pe o platformă specializată. Datorită faptului că numărul total de bitcoini este limitat şi tinde spre 21 de milioane, sistemul se susţine singur, este codat, complet anonim şi nu este supus inflaţiei. Dar acesta nu este unicul avantaj al deţinerii bitcoinului, unele din ele fiind punctate mai jos: - anonimatul, una dintre principalele proprietăţi ale Bitcoinului – utilizatorii lui nu pot fi depistaţi, suma transferului şi adresa reprezentând o secvenţă aleatoare de caractere, care sunt generate la fiecare tranzacţie din nou; - plăţi fără limite sau restricţii, spre deosebire de sistemul bancar, Bitcoin permite efectuare plăţilor în întreaga lume fără restricţii; - comisioane reduse, pentru transferuri şi asistenţă se percepe un comision redus, în medie de 0,7-1%, în funcţie de bursa de valori şi sistemul de plăţi [3]; - descentralizarea, ce îi permite să fie independent de orice stat sau parte terţă pentru cliring; - capacitate de emisiune autonomă, orice utilizator de reţea, având cunoştinţe şi competenţe speciale, poate fi capabil să creeze Bitcoini [1]. În ciuda avantajelor enorme sistemul Bitcoin are şi puncte slabe: - păstrarea banilor în Bitcoin, nu aduce câştiguri sub formă de dobândă precum depozitele create la bănci, ci din creşterea de valoare; - sistemul este la o etapă incipientă de dezvoltare ce presupune volatilitate şi grad de risc suplimentar; - moneda electronică fiind descentralizată, nu va putea să beneficieze de un sprijin din partea autorităţilor monetare sau instituţiilor financiare a ţării în cazul apariţiei unor riscuri. Aceste avantaje şi dezavantaje se referă mai mult utilizatorilor de bitcoini, însă pentru economia globală această monedă precum şi altele electronice similare implică riscuri şi incidenţe absolut de altă natură. Împreună cu riscurile mai tangibile ce ţin de factorii geopolitici, militari şi de terorism, dezvoltarea Bitcoinului prezintă şi o schimbare majoră în gândirea economică, modul de organizare a vieţii economice, un mediu în proces de transformare plin de provocări, bariere şi limite.Considerăm că Bitcoin are un potenţial de a înlocui moneda tradiţională, însă pentru aceasta el trebuie să evolueze mai întâi într-o formă mai sigură de bani prin menţinerea legăturii cu alte forme de plată on-line şi implicarea guvernului în asigurarea protecţiei împotriva furtului. Sau alte măsuri pentru scăderea volatilităţii Bitcoinului. Bitcoin poate fi, eventual, protejat într-un mod analog cu protecţia deponenţilor de către bancă, minimizând astfel riscurile de furt.