Autorul își propune să pună în valoare o serie de materiale inedite din arhiva IPNA Compania „Teleradio-Moldova” (TRM), incluse în dosarul personal al dirijorului Dumitru Blajinu și altor muzicieni, care oferă prețioase informații la temă, reflectate în diverse decizii și hotărâri oficiale, în extrasele din procesele verbale, în programele de emisiuni radio și TV, cărora li se alătură și o seamă de relatări și imagini de presă, inclusiv unele mărturii și opinii ale artiștilor vremii, documente – în general – puțin cunoscute, slab problematizate și cvasi neabordate în câmpul etnomuzicologiei naționale, încă puternic influențată și mecanic anchilozată de viziunea ideologică retrogradă a istoriografiei sovietice. În lumina noilor surse documentare vor fi schițate și elucidate, într-o manieră sumară și concisă, următoarele subiecte de interes: contextul cultural și social-politic hegemonic de formare a orchestrei populare profesioniste de studio „Folclor”, la sfârșitul anului 1967, sub îndrumarea maestrului Dumitru Blajinu; scopurile și obiectivele noului colectiv artistic în raport cu orientarea estetică folcloristică și cu principiile valorificării patrimoniului cultural local și național în epocă; valoarea autenticului cultural și problema valorificării idealului sonor etnic în perioada totalitară comunistă din deceniile șase-opt ale secolului trecut; avatarurile relației noului colectiv cu administrația și Consiliul artistic, în cadrul companiei mediatice monopoliste de stat; opoziția dură a liniei ideologice staliniste, promovată de vechea „orchestră populară de estradă”, față de noul proiect cultural cu valențe naționale; problemele angajării muzicienilor și politica sovietică de cadre; cenzura ideologică a materialului muzical-folcloric destinat mediatizării și propagandei; restricțiile și cotele procentuale de participare a autorilor (aranjorilor, compozitorilor, cantautorilor, textierilor) interni și externi la crearea și îmbogățirea repertoriului de muzică populară, de sorginte sau de stil folcloric. Studierea surselor documentare privind istoria orchestrei „Folclor” deschide noi perspective de înțelegere a modului cum vechea moștenire culturală folclorică din Basarabia / RSS Moldovenească / Republica Moldova și-a găsit o nouă continuitate, funcționalitate și vizibilitate în spațiul public contemporan, prin adaptarea, modernizarea, instituționalizarea, profesionalizarea, academizarea și mediatizarea creației și interpretării, în contextul și, în egală măsură, în pofida regimurilor politico-ideologice nefavorabile.