Evoluția filmului documentar, dedicat interpreților de muzică populară
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
217 5
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-12 03:10
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
791.229.2:784.071.2 (2)
Recreation. Entertainment. Games. Sport (1700)
Vocal music (287)
SM ISO690:2012
OLĂRESCU, Dumitru. Evoluția filmului documentar, dedicat interpreților de muzică populară. In: Învățământul artistic – dimensiuni culturale: Tezele comunicărilor, 15 aprilie 2022, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, 2022, pp. 62-63. ISBN 978-9975-117-81-4.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Învățământul artistic – dimensiuni culturale 2022
Conferința "Învăţământul artistic – dimensiuni culturale"
Chişinău, Moldova, 15 aprilie 2022

Evoluția filmului documentar, dedicat interpreților de muzică populară

The evolution of the documentary film, dedicated to popular music performers

CZU: 791.229.2:784.071.2

Pag. 62-63

Olărescu Dumitru
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 9 martie 2023


Rezumat

Cântecele noastre populare, venite de peste secole să exprime și astăzi cel mai profund sufletul lumii interioare a omului, trăirile lui sentimentale în mijlocul lumii, legăturile cu oamenii dragi, cu plaiul natal, cu societatea. Dar poporul își cântă și timpul despărțirii lui de toate aceste lucruri dragi și sfinte, de lume, însușindu-și cântece pentru toate pragurile vieții: de la moarte până la înmormântare.  În repertoriul interpreților noștri un spațiu deosebit ocupă cântecele lirice: doina, melodiile de dragoste, de jale și de dor, de nuntă ș.a. Dar și cele epice, precum baladele, cântecele istorice, colindele ș.a. Aceste piese muzicale, foarte diverse din perspectiva melodică și a fondului ideatic, formează un complex fenomen sociocultural, care i-a interesat pe oameni de știință, de artă și cultură.   Încă în anii ’50, la începuturile cinematografiei noastre, revistele cinematografice de actualități includeau deja și subiecte despre unii interpreți de muzică populară, precum Tamara Ceban, Maria Bieșu, Gheorghe Eșanu și despre unii cântăreți amatori.  În 1965 regizorul Emil Loteanu include într-o revistă de actualități un subiect despre tânărul interpret Nicolae Sulac. Același regizor, Emil Loteanu, în 1967 dedică un subiect formației de muzică populară „Mugurel”, integrându-l în almanahul cinematografic „Viața în imagini”.  Filmul „Cântecul și dansul” despre interpretul Nicolae Sulac și dansatorul Spiridon Mocanu, lansat în 1964 de către regizorul Vitalie Kalașnikov, poate fi considerat primul film documentar dedicat interpreților de muzică populară. De atunci creația acestora s-a aflat la baza mai multor filme documentare, realizate la studioul „Moldova-film” de către cineaștii: Emil Loteanu („Frescă pe alb”, „Ecoul văii fierbinți”), Andrei Buruiană („Nicolae Sulac”, „Cântecele noastre”, „Vine nunta”), Anatol Codru („Tălăncuța”), Ana Iuriev („Fluieraș”), Iacob Burghiu („Surorile”), Vlad Druc („Ploi de dor”, „Vai sărmana turturică”), Ștefan Bulicanu („Așa-i viața omului”) ș.a.  Vom încerca să elucidăm specificul estetico-artistic al filmului documentar muzical, modalitățile de expresie cinematografică, precum și perspectivele acestui gen în epoca digitalului. 

Cuvinte-cheie
muzică populară, film documentar muzical, regizor, interpret, limbaj cinematografic, specific artistico-estetic