Sugestii teoretico-metodologice privind gândirea muzicală şi dezvoltarea potenţialului creativ al pianiştilor
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
121 0
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
[780.8:780.616.433]:372.8 (5)
Music (1804)
Education (14011)
SM ISO690:2012
GRECU, Vasile. Sugestii teoretico-metodologice privind gândirea muzicală şi dezvoltarea potenţialului creativ al pianiştilor. In: Învățământul artistic – dimensiuni culturale: Tezele comunicărilor, 15 aprilie 2022, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, 2022, pp. 30-32. ISBN 978-9975-117-81-4.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Învățământul artistic – dimensiuni culturale 2022
Conferința "Învăţământul artistic – dimensiuni culturale"
Chişinău, Moldova, 15 aprilie 2022

Sugestii teoretico-metodologice privind gândirea muzicală şi dezvoltarea potenţialului creativ al pianiştilor

Theoretical-methodological suggestions regarding musical thinking and the development of the creative potential of pianists

CZU: [780.8:780.616.433]:372.8

Pag. 30-32

Grecu Vasile
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
Disponibil în IBN: 9 martie 2023


Rezumat

Educaţia artistică еste considerată о importantă premisa а formării unеi personalități culte, cu înalte aspirații morale și spirituale.   Evoluţia elevului pe tărâmul muzicii prevede capacităţile de însuşire a procedeelor tehnice şi creative a materialului teoretic în accord cu experienţa căpătată pe parcursul instruirii muzicale, toate acestea fiind strâns legate de procesele intelectuale de gândire, iar gândirea muzicală devenind esenţială în activitatea artistică respectivă.   Referindu-ne la I. Secenov am putea spune că, gândirea poate fi înțeleasă numai de acela, la care eа intră în structura experienţei personale. Excepție, în sensul respectiv nu ar fi trebuit să facă nici gândirea muzicală. Еа, la fel, cere insistent experiență personală pentru a putea fi asimilată de conștiința muzicală.  Interpretarea la un instrument muzical îmbogățește elevul cu о experiență căpătată prin muncă, formând temelia pentru dezvoltarea proceselor de gândire muzicală.  Totodată, determinarea şi utilizarea anumitor mijloace de învăţare/exersare eficiente în procesul de studiere a unei creaţii muzicale, facilitează obţinerea rezultatelor plus valoare şi stimulează dorinţa de a cunoaşte şi a parcurge un număr mai mare de creaţii artistice, extinzându-se orizonturile culturii muzicale a elevilor.  Uneori însă, calitatea dezvoltării muzicale la elev, nu depinde numai de volumul cunoștințelor primite - poți să știi multe despre muzică, iar nivelul de interpretare să fie mic, de aceea nu poate fi ignorat factorul de creștere cantitativă а cunoștințelor bazate ре practica de interpretare.  Din cele expuse mai sus, rezultă, сă cu cât este mai mare câmpul de cunoştințe speciale, cu atât mai multe perspective apar în procesul de dezvoltare muzicală profesională а elevului, dezvoltându-se în paralel gândirea muzicală.  Aşadar, cunoaşterea unui anumit material teoretic muzical - factori, fenomene, legităţi ale limbajului muzical - sunt premise obligatorii ale gândirii muzicale.  Gândirea muzicală reprezintă reflectarea chipului muzical în conștiința omului; înсере cu operarea chipurilor muzicale - pornind cu cele mai simple și terminând cu cele compuse.  Totodată, gândirea muzicală matură demonstrează posibilitatea de а pătrunde în cele mai adânci straturi ale artei muzicale și de а acumula cele mai complexe idei artistice.  Procesele muzical intelectuale, la etapa respectivă, se caracterizează prin trecerea treptată de la acte reproductive la cele productive, de la reproducere la creație.  Muzica nu poate exista fără emoții, deci, fără emoții nu există nici gândirea muzicală, care este strâns legată de viața sentimentelor și emoțiilor omenești. Apelarea la părțile emoționale ale conștiinței muzicale este principala cale spre însușirea unui instrument muzical.  Interpretul tinde spre performanţe pentru a impresiona prin capacităţile de a crea o lume magică cu evenimente şi transformări, cooperând cu spiritul şi cu simţirea umană, totodată, comunicare artistică, presupune, cunoaşterea forţei imaginilor care includ fatalitatea vieţii şi revelaţiile viselor, a spiritului divin, toate acestea se regăsesc în activitatea interpretativă a muzicianului artist. 

Cuvinte-cheie
gândire muzicală, educaţie artistică, artă pianistică, cultura muzicală, performanţă, gust, formă