Repertoriul instrumental ritual nupţial cules de învăţătorul sucevean Alexandru Voievidca la începutul sec. al XX-lea din Bucovina istorică, ce se află conservat la Biblioteca Naţională a României – secţia Colecţii speciale – Cabinetul de manuscrise, însumează 49 de piese ce ilustrează toate momentele rituale ale nunţii care implică performarea unei melodii instrumentale sau a unui joc ritual. Materialul documentar a fost cules în perioada anilor 1907-1914 dintr-un număr de 27 localităţi: Băişeşti, Bosanci, Ciudei, Frătăuţii Noi, Grăniceşti, Gura Sadovei, Gura Solcii, Hliniţa, Horodnicul de Jos, Horodnicul de Sus, Măzănăeşti, Păltinoasa, Părhăuţi, Pătrăuţii de Sus, Pârteştii de Jos, Putna, Stroieşti, Stulpicani, Stupca, Suceava, Şcheia, Uideşti, Valea Putnei, Vama, Vicovul de Sus, Vorniceni, Zahareşti. Clasificarea tipologică este realizată conform unui model de clasificare tipologică elaborat de subsemnata pe baza combinării a trei metode: metoda de tipologizare a jocului popular românesc propusă de Corneliu Dan Georgescu, metoda tipologiei semnalelor de toacă folosită de Constanţa Cristescu şi metoda tipologizării melodice a repertoriului vocal folosită de şcoala etnomuzicologică clujeană elaborată de Ilona Szenik. Melodiile au fost ordonate prioritar în două categorii distincte funcţional: 1. melodii de ascultare şi 2. melodii rituale de joc – hora, busuiocul, oleandra (buleandra), fudula, Ilenuţa, marşul. La fiecare categorie, pe baza configuraţiei arhitectonice se disting două ramuri: A. melodii cu formă liberă şi B. melodii cu formă fixă. La categoria melodiilor de ascultare se aplică nuanţat metoda tipologizării utilizată pentru tipologia melodiilor vocale, adaptată la particularităţile repertoriului instrumental. La categoria melodiilor de joc criteriul principal de clasificare este cel ritmic coroborat cu forma, criteriul melodic aplicându-se la nivelul subtipurilor şi diviziunilor acestora. Tipologia ilustrează diversitatea structurală a melodiilor instrumentale rituale de nuntă din Bucovina istorică, evidenţiind şi existenţa unor jocuri rituale ieşite din uzul comunităţilor pe parcursul unui secol.