Cartea manuscrisă de lux, împodobită cu frontispicii sau miniaturi, era răspândită în special în Moldova și mai puțin în Țara Românească, în perioada primului sfert al secolului al XVI-lea. Studiul dat prezintă Evanghelarul (pentru sărbători și zile lucrătoare peste an) și un Tetraevanghel (Patru-Evanghelii) – două manuscrise decorate bogat, aparținând la epoca lui Neagoe Basarab. Evanghelarul este un dar de la însuși voievodul, care a ajuns la Mănăstirea Sucevița printr-un concurs neclar de împrejurări. Manuscrisul a fost realizat, cel mai probabil, într-unul din scriptoriile active în vremea lui Neagoe Basarab, așa cum ne indică și inscripția de danie de pe ferecătură. Tetraevanghelul, care a păstrat – nu pe paginile codexul, dar pe feroneria lui – numele lui Marcea postelnicul (senescalul) și al soției sale Marga, sora lui Neagoe Basarab, a fost descoperit de Alexandru Odobescu, în anul 1860, în bogata bibliotecă a Mănăstirii Bistrița (jud. Vâlcea). Caligrafia foarte elegantă a titlurilor și a textului celor două evanghelii amintește de cea a codicelor moldovenești din secolul al XV-lea: în frontispiciile lor găsim un tip înrudit de motive decorative bazate pe cercuri înlănțuite similar celui utilizat de Gavril Uric. Aceste asemănări nu permit înscrierea manuscriselor într-o tradiție locală valahă, ci mai degrabă le plasează într-o zonă de influență a decorațiunii de carte a țării vecine.

The luxury manuscript book, decorated with frontispieces or miniatures, was especially widespread in Moldova and less so in Wallachia, during the first quarter of the 16th century. The given study presents the Gospel (for holidays and working days throughout the year) and a Tetraevangel (Four Gospels) – two richly decorated manuscripts, belonging to the era of Neagoe Basarab. The Gospel is a gift from the voivode himself, who arrived at Sucevița Monastery through an unclear contest of circumstances. The manuscript was made, most likely, in one of the scriptoriums active in Neagoe Basarab’s time, as the danie inscription on the iron indicates. The Tetraevangel, which preserved – not on the pages of the codex, but on its hardware – the name of Marcea postelnicul (the seneschal) and his wife Marga, the sister of Neagoe Basarab, was discovered by Alexandru Odobescu, in 1860, in the rich library of the Monastery Bistrita (Vâlcea county). The very elegant calligraphy of the titles and the text of the two gospels recalls that of the 15th century Moldavian codices: in their frontispieces we find a related type of decorative motifs based on chained circles similar to that used by Gavril Uric. These similarities do not allow the inscription of the manuscripts in a local Wallachian tradition, but rather place them in an area of influence of the book decoration of the neighboring country.