În urma cercetărilor arheologice realizate în situl Saharna Mare, au fost descoperite mai multe artefacte cu relevanță cronologică. Printre acestea se evidențiază fragmente de amfore și vase de lux grecești, fibule de schemă Latène timpuriu, fibule circulare (Ringfibeln) etc. O analiză recentă a acestor piese a permis stabilirea unei cronologii mai precise a sistemului defensiv al fortificației getice, precum și a unor structuri arheologice din incintă. Astfel, plecând de la cronologia pieselor descoperite în sistemul defensiv al fortificației Saharna Mare, putem presupune că, la început, la o dată anterioară începutului sec. IV a.Chr., a fost edificat zidul și săpat șanțul de apărare de pe latura de vest. Ulterior, cel mai probabil, către sfârșitul sec. IV a.Chr., pentru a spori eficacitatea sistemului defensiv, pe latura de vest, în fața zidului și șanțului de apărare au fost construite trei bastioane, fiecare cu șanțuri în față. Tot atunci au fost amenajate și construcțiile defensive de pe laturile de nord, est și sud. Pentru incinta fortificației, recent au fost obținute patru date radiocarbon (Fig. 1), rezultate din probele colectate din Construcția 3/2017-2019 și din alte structuri arheologice din preajmă. Toate probele provin din oase de animale și au fost analizate în cadrul Laboratorului din Poznan (Polonia). Datele obținute aduc noi precizări privind datarea secvenței de locuire din preajma construcției, cercetată în anii 2017-2019. Astfel, s-a stabilit că momentul edificării ar putea fi plasat la începutul secolului IV a.Chr. Analiza asocierilor pieselor cu relevanță cronologică sugerează, însă, o datare a funcționării construcției în intervalul cuprins între a doua jumătate a secolului IV a.Chr. și începutul sec. III a.Chr. Fig. 1. Date radiocarbon din situl Saharna Mare (după Băț, Zanoci 2021)