Eșantionul faunistic de la Săveni se constituie într‐o sursă valoroasă de informații în contextul penuriei de date arheozoologice ce pot caracteriza paleoeconomia comunitățiilor Cernavodă I. Astfel au fost analizate un număr de 2368 resturi faunistice care provin din două niveluri arheologice datate Cernavodă I. Majoritatea sunt oase de mamifere (98%), dar mai sunt prezente și câteva resturi provenind de la cochiliile moluștelor, în special de la bivalve. Activitatea de creștere a animalelor pare să joace un rol de primă importanță, preferate de către comunitate fiind bovinele care erau exploatate de o manieră mixtă, atât pentru producția de lapte, cât și pentru carne, dar nu trebuie neglijată nici exploatarea utilitară a acestor animale (tracțiune ?). Ovicaprinele se situează pe locul doi ca importanță, ele fiind exploatate mai ales ca furnizoare de lapte şi secundar pentru carne şi posibil pentru păr. Porcinele sunt foarte slab reprezentate, ceea ce ar sugera o mobilitate mai mare a acestei populații în perspectiva hrănirii unui număr mare de cornute care aveau nevoie de pășuni. În ciuda unui eșantion mai redus pentru primul nivel, datele comparative obținute pe baza NR și NMI dintre cele două niveluri arheologice ne arată că importanța bovinelor crește între nivelul mai vechi și cel mai nou în detrimentul scăderii ponderii ovicaprinelor. Vânatul are un rol secundar, de suplimentare şi completare a cantității de hrană de origine animală. Erau vânate în special animale de talie mare (cerb și cal) şi foarte mare (bour). Situl de la Săveni La Movile are o poziție mai aparte comparativ cu celelalte așezări Cernavodă I din România, particularitatea sa fiind legată în principal de ponderea foarte mare a bovinelor în paleoeconomia animalieră.Această contribuție a fost realizată în cadrul proiectelor GAR - UM - 2019 - II 2.1‐1 / 15.10.2019 și PN-III-P4-ID- PCE-2020-2369 (PNCDI III). Fig. 1. Neurocraniu de cerb (Cervus elaphus) cu baza de corn tăiată care a fost descoperit la Săveni (cultura Cernavodă I)