Introducere. Deşeurile nu reprezintă doar o problemă de mediu, ci şi o pierdere economică. În medie, europenii produc 481 milioane de kilograme de deşeuri municipale pe an. O parte din ce în ce mai mare a acestei cantităţi este reciclată sau transformată în compost, în timp ce o parte mai mică ajunge la depozitele de deşeuri. Deşeurile urbane aflate în depozite, pot constitui o sursă inepuizabilă de energie. Sub acţiunea bacteriilor, substanţele organice din deşeuri suferă un proces de reducere anaerobă în urma căruia rezultă o cantitate însemnată de biogaz, ce conţine în medie peste 50 % gaz metan, care are o mare putere calorică. Există date, deşi de calitate variabilă, pentru toate tipurile de deşeuri așa ca deșeurile vinicule, deșeurile urbane, biomasa, lignocelulozele și cele agricole. Deșeuri vinicule. Boştina presată din soiuri roşii de struguri conţine pieliţă bogată în coloranţi antocianici şi tanine, iar din seminţele acestora se obţine ulei şi şrot care pot fi aplicați cu succes în industria alimentară şi cosmetologie. Din boştina fermentată se poate obţine și etanol [1]. Încă un produs secundar important este colorantul antocianic natural, obţinut din pieliţa strugurilor roșii. Alcoolul etilic obţinut din produsele secundare (sedimente de drojdii, vinasa obţinută din spălarea boştinei presate, sedimentele de clei după tratarea vinului etc.) este un component important al distilatului – rachiului din struguri, brandy din struguri, alcool etilic deshidratat la 99,2 – 99,6% vol. pentru medicină şi industria chimică organică. Tabelul 1. Profitul posibil de obținut din unelele produse Struguri, t 500.000 Preț, Lei/t Profit, Lei Semințe, t 7% 35.000 3500 123 mln Ulei, t 13% 4550 240 de mii 1,1 mld Șrot, t 87% 30.450 1750 53 mln Prod. secundar, t 30% 150.000 Alcool din pr.sec., t 74% 111.000 100 de mii 11 mld Acid tartric, t 23% 115.000 19.600 2,2 mld Deșeuri urbane. Deşeurile de orice fel, rezultate din multiplele activităţi umane, constituie o problemă majoră de mare actualitate datorită volumului imens al acestor materiale şi faptului că prezintă un risc de poluare pentru mediul înconjurător. Deşeurile urbane aflate în depozite, pot constitui o sursă inepuizabilă de energie. Sub acţiunea bacteriilor, substanţele organice din deşeuri suferă un proces de reducere anaerobă în urma căruia rezultă o cantitate însemnată de biogaz, ce conţine în medie peste 50 % gaz metan, care are o mare putere calorică. Producţia Europeană de energie electrică produsă din biogaz a fost în anul 2019 de 55.000 mii GWh.Tabelul 2. Profit obținut din energia electrică Energie electrică, GWh Energie electrică, kWh Energie electrică preț, Lei/kWh Profit obținut, Lei 55000 5,5*1010 3,5 193 mld Biomasa. Levurile sunt cele mai vechi şi des utilizate microorganisme de către om ca instrument biotehnologic la producerea mai multor produse alimentare, inclusiv a berii. De regulă, în medie după cinci procese de producţie fermentativă a berii, biomasa de levuri este aruncată ca deşeu, având efecte negative asupra mediului ambiant. Tabelul 3. Profitul posibil de obținut în urma comercializării levurilor Per 1 t de produs Levuri din vin, kg Levuri de bere, kg 7% 70 0,42% 4,2 Pret, Lei/kg 480 30 Profit, Lei 33 de mii 126 Lignocelulozele. În prezent biocombustibilii reprezintă categoria cea mai importantă de combustibili alternativi, cu impact pozitiv asupra mediului în cazul în care tehnologiile de producţie a acestora sunt sustenabile. Biogas din deșeuri. Procesul de obținere a biogazului este un proces anaerob ce se desfășoară într-un bazin de fermentare numit fermentator. Materiile prime care intră în procesul de fermentare sunt nămolurile de la stațiile de epurare, dejecțiile animaliere, deșeuri cerealiere etc. Sugestii. Ar trebui de evitat acumularea deșeurilor vitivinicole și de asigurat un impact major de protejare a mediului ambiant prin prelucrarea acestora la fiecare întreprindere. Trebuie de implimentat un proiect de lege prin care toate întreprinderile să fie obligate să prelucreze deșeurile secundare sau măcar de a le colecta într-un singur loc. Concluzii. Utilizarea complexă a deşeurilor, reziduurilor şi a produselor secundare din complexul vitivinicol (boştină, seminţe, ciorchine-struguri, pelicula bobiţelor, lăstarii verzi şi strugurii nematuraţi, sedimentele de levuri etc.) permite să valorificăm înaltul lor potenţial economic în baza noilor biotehnologii moderne şi eficace. Biotehnologiile de procesare a deşeurilor şi produselor secundare vitivinicole au ca obiectiv major şi protecţia mediului ambiant (solul, apele şi aerul) de poluări periculoase, cauzate de descompunerea lor necontrolată. Reziduurile menajere pot fi folosite pentru obţinerea unor surse de energie cum este biogazul şi compostul. Într-o primă fază, biogazul astfel obţinut, poate fi folosit pentru încălzirea serelor, fermelor şi caselor. Prin fermentarea anaerobă a deşeurilor menajere, se va ameliora considerabil starea mediului, se va diminua poluarea râurilor, lacurilor şi apelor freatice. Astfel putem ajuta enorm planeta de a fi mai verde.