Scopul investigației constă în analiza și demonstrarea tendințelor geodemografice ale populației din Regiunea din stânga Nistrului (Transnistreană) a Republicii Moldova, a relațiilor cauzale aferente situației demografice și propunerea de soluții care ar contribui la rezolvarea problemelor demografice. Studiul respectiv este important, actual și original, pornind de la insuficienţa informaţiilor în ansamblu, și a datelor demografice în particular, din regiunea vizată, ca rezultat, în primul rând, al statutului politic incert al regiunii. Un obiectiv primordial al studiului este caracterizarea geodemografică a populației Regiunii din stânga Nistrului (Transnistrene), pentru a compara situația demografică a regiunii date cu situația demografică din Republica Moldova în ansamblu. Ipoteza de lucru principală a studiului: în Regiunea din stânga Nistrului (Transnistreană)a Republicii Moldova se înregistrează o situație demografică nefavorabilă, caracterizată prin bilanț natural negativ (rata natalității scăzută și rata mortalității ridicată), îmbătrânire demografică, sold migratoriu negativ și, în consecință, se manifestă fenomenul depopulării. Metodele de cercetare: analiza datelor statistice сurente și ale recensământului general al populației, a literaturii de specialitate, mass-media, a surselor web disponibile; metodele comparativă, cartografică, grafo-analitică. Regiunea din stânga Nistrului (Transnistreană) a Republicii Moldova cuprinde teritoriul așa-numitei „Republici Moldovenești Nistrene”, cu o suprafață de cca 3,6 mii km2, proclamată la 2 septembrie 1990, dar nerecunoscută în plan internațional, având un statut de autonomie. Dinamica numerică a populației regiunii se caracterizează prin scăderea continuă a numărului de locuitori, fapt datorat bilanțului natural negativ (din anul 1994 până în prezent) și soldului migratoriu negativ al populației (din anul 1991 până în prezent). În regiune, ca și în ansamblu pe țară, se atestă procesul activ de îmbătrânire demografică, valorile indicelui îmbătrânirii populației constituind cca 20%, fapt care influențează grav situația demografică. Conform recensământului populației din 2015: în structura gender predomină populația feminină cu 54,6%; sub raportul componenței etnice populația este eterogenă, cu o pondere mai mare, și aproximativ egală, a 3 etnii – români/moldoveni, ruși și ucraineni, fiind prezente și alte etnii: bulgari, beloruși, găgăuzi, evrei, nemți ș.a.; majoritatea populației este de religie creștină ortodoxă, fiind prezenți și locuitori de religie creștină catolică, protestantă, musulmană, iudeică. Concluzii: Ipoteza de lucru principală a studiului s-a confirmat, astfel încât situația demografică în regiune în perioada analizată este similară cu cea din Republica Moldova în ansamblu, având acelaşi model demografic, însă totuși se manifestă mai profund criza demografică și fenomenul depopulării. Pentru a îmbunătăți situația demografică în regiune trebuie, în mod prioritar, rezolvate problemele politice, economice, sociale majore și de aplicat o politica demografică pronatalistă mai eficientă.