Bibliotecile universitare în era digitală trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevante. Funcțiile tradiționale ale bibliotecii trebuie completate și îmbogățite în noua paradigmă a bibliotecii 2.0. Dezvoltarea și managementul colecțiilor digitale pot fi realizate doar de bibliotecari „ecompetenți” dornici de a se angaja într-un proces de formare continuă – inclusiv prin colaborarea cu universitarii, cercetătorii și editurile care publică conținutul informațional de digitalizat / oferit publicului în regim de acces deschis. Transformările prin care trec bibliotecile în era digitală pot fi anevoioase și pot implica modificarea sarcinilor de muncă ale bibliotecarilor. Competențele bibliotecarilor 2.0 sunt un ansamblu robust de abilități, principalele elemente fiind: „ecompetența”, capacitatea de muncă interactivă, munca orientată către utilizator și deschiderea către nou. Bibliotecarul 2.0 este un expert (specialist) aflat într-un continuu proces de învățare. Pentru a ține pasul cu noile tehnologii, bibliotecarii vor dezvolta noi abilități, inclusiv competențe legate de cloud computing și metadate. Bibliotecarii își vor actualiza, de asemenea, cunoștințele legate de contextul legal al accesului deschis – „fair use” (utilizare corectă). În era digitală, bibliotecile trebuie să ofere servicii centrate pe utilizator și să colaboreze cu universitățile în vederea îmbunătățirii „alfabetizării informaționale” și dezvoltării capacității de gândire critică și selecție avizată a informației în rândul utilizatorilor, inclusiv prin organizarea unor cursuri practice (seminarii) în cadrul bibliotecilor. De asemenea, bibliotecile trebuie să se asigure că utilizatorii vor avea la dispoziție instrumente (platforme) utile și eficiente în garantarea gratuității și caracterului irevocabil al accesului la depozitul online (digital). Necesitatea și relevanța serviciilor oferite de biblioteci trebuie evaluate periodic în baza unui feedback oferit de utilizatori, dar și de bibliotecari.

University libraries in the digital age must adapt to remain relevant. The traditional functions of the library need to be supplemented and enriched in the new paradigm of library 2.0. The development and management of digital collections can only be carried out by "e-competent" librarians willing to engage in a process of continuous training - including collaboration with academics, researchers and publishing houses that publish the informational content to be digitized / offered to the public in a regime of open access. The transformations that libraries are going through in the digital age can be challenging and involve changes in librarians' workloads. The competences of librarians 2.0 are a robust set of skills, the main elements of which are: “ecompetence”, the ability to work interactively, user-oriented work and openness to innovation. The librarian 2.0 is an expert (specialist) engaged in a continuous learning process. To keep up with new technologies, librarians will develop new skills, including skills related to cloud computing and metadata. Librarians will update, as well, their knowledge related to the legal context of open access - fair use. In the digital age, libraries must provide user-centered services and collaborate with universities to improve “information literacy” and the development of critical thinking capacity and informed selection of information among users, including through the organization of practical courses (seminars) within libraries. Libraries must ensure, as well, that users will have at their disposal useful and efficient tools (platforms) in guaranteeing the free of charge and irrevocable nature of access to the online (digital) repository. The need and relevance of the services offered by libraries must be periodically assessed based on feedback provided by users and librarians.