Într-o societate democratică, dreptul la libertatea de exprimare prevăzut de Constituție, este consecvent cu noțiunile noastre fundamentale de stat de drept și deține un rol substanțial în menținerea autorităților publice responsabile în fața oamenilor. Deşi limitele unei critici acceptabile a funcţionarilor publici sunt mai extinse decât în cazul unei persoane particulare, trebuie să se ţină seama de nevoia de a realiza echilibrul adecvat între diversele interese implicate, care includ dreptul publicului de a fi informat (în special cu privire la cerinţele bunei funcţionări a justiţiei) şi demnitatea profesiei. Mai mult ca atât, odată cu amplificarea fenomenului de ” jurnalism cetățenesc” și ”mass-media”, ca formatori de opinie, fără respectarea cărorva reguli (obiectivism, deontologie), se pot crea recupersiuni importante asupra bunei desfășurări ai activității autorității publice vizate, prin perturbarea activității acesteea, dar și mai grav asupra siguranței publice și apărării ordinii sociale.

Dans une société démocratique, le droit à la liberté d'expression inscrit dans la Constitution est conforme à nos notions fondamentales de l'État de droit et joue un rôle important dans la responsabilisation des autorités publiques devant le peuple. Bien que les limites d'une critique acceptable des fonctionnaires soient plus larges que dans le cas d'un particulier, la nécessité de trouver le juste équilibre entre les différents intérêts en jeu, dont le droit du public à être informé (notamment en ce qui concerne les exigences de la bonne fonctionnement de la justice) et la dignité de la profession. De plus, avec l'amplification du phénomène du « journalisme citoyen » et des « médias », en tant que faiseurs d'opinion, sans respecter certaines règles (objectivisme, déontologie), d'importants recouvrements peuvent être créés sur le bon développement de l'activité de l'autorité publique concernée, en perturbant cette activité, mais encore plus gravement sur la sécurité publique et la défense de l'ordre social.