După solstițiul de vară cu cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte, sărbătorit la Sânziene / Drăgaică (Marea Zeiță Mamă în ipostază tânără), urmează creșterea zilnică a întunericului, ce va dura până la solstițiul de iarnă, marcat prin sărbătorile de iarnă. Tradițiile de la Sânziene / Drăgaică sunt dominate masiv de influența factorului feminin, la fel cum elementul masculin domină tradițiile de iarnă: Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza. Sânzienele / Drăgaica, sărbătoare plină de Soare și Lumină, indică momentul inițial de mărire treptată a întunericului, exprimat în cadrul mentalității tradiționale prin arhetipuri feminine, pasive, orizontale, telurice, acvatice, transformaționale. Cercetătorii în domeniul arhetipologiei și simbolismului (G. Durand, J. Chevalier, A. Gheerbrant, M. Eliade ș.a.) califică respectiva categorie de arhetipuri ca una cu efecte disociative, distructive, ceea ce nu înseamnă că esența acestora ar fi una malefică: datorită caracterului disociativ, transformator al arhetipurilor pasive, feminine este posibilă nașterea noului: a Divinității în ipostază de nou-născut sau tânără, a timpului nou, a omului nou, a naturii regenerate etc. Arhetipurile feminine ar putea fi considerate drept suport de manifestare și realizare a celor masculine (active, verticale, solare, de foc), având între ele raporturi complementare. În atare context mentalitar, în cadrul manifestărilor solstițiale de vară, tradiția oferă părții feminine a societății funcții de protagoniste. Jocul Sânzienei / Drăgaicei, la care participau doar fete mari (inițiate prin ieșirea la șezătoare și la horă), ritual de intermediere între Divinitate și comunitate, în scopul obținerii protecției pentru viața oamenilor și rodnicia câmpurilor, obicei de primă importanță în trecut, actualmente este aproape dispărut. La Sânziene / Drăgaică are loc unica horă din an, organizată de fete, se confecționează coronițe, se desfășoară obiceiuri și practici de previziune a timpului, a roadelor, a sorții.