Printre cele mai de vază și remarcabile personalități, care se implică activ în viața cultural-artistică din Basarabia, la confluenţa secolelor XIX-XX, am putea distinge mai mulți reprezentanți ai școlii pianistice din regiune, și anume, Antonina Stadniţki participantă la cursurile de măiestrie superioară, organizate în Elveţia de Ferruccio Busoni (septembrie 1910), de asemenea, succesorul lui Leopold Godowsky în cadrul „Şcolii măiestriei artei pianistice” pe lângă „Academia de Muzică din Viena”, Iuliu Guz. Drept urmare, Stadnițki a devenit promotoare a culturii și artei pianistice, fertilizând viaţa spirituală din Basarabia. În decursul activităţii sale, ea a colaborat cu Florica Musicescu – fiica lui Gavriil Musicescu (eleva lui R.Teichmüller) și cu absolvenţii Conservatorului din Sankt-Petersburg, în special pianiştii – Iu. Guz, K. Fainştein, M. Dailis, E. Sârb, L. Volskaia și Z. Boldur, violonistul N. Vilik, violoncelistul Gr. Iaţentkovski, compozitorul N. Boicenco, fapt ce a contribuit la succesele ei în cariera pianistică. Iar pianistul-pedagog, Iuliu Guz, în decurs de 40 de ani de activitate artistică, a educat numeroşi discipoli talentaţi, care au devenit mai târziu nu doar pianişti, ci şi teoreticieni, şi compozitori, printre aceștea figurând Ştefan Neaga, David Fedov ș.a. În aceeaşi perioada, în Basarabia şi-au desfăşurat activitatea şi alţi pianişti reprezentativi, cum ar fi pianistul şi compozitorul V. Serotinski, J. Gorra, F. Kridlo, R. Weirich, R. Deil, Biber-Galperin. G. Biber-Galperin, absolventă a Şcolii superioare de Muzică din Berlin, a profesat la Colegiul de Muzică din Chişinău în anii 1901-1907, iar apoi, a activat la Colegiul de Muzică din Odesa. Ea a fost și profesoara renumitei pianiste R. Burştein, de asemenea, profesoara G. Biber-Galperin a mai avut un discipol, continuator al tradițiilor pianistice, vorba fiind de Maria Dailis, care, ulterior, a devenit unul din profesorii notorii ai Conservatorului „Unirii”.