В процессе археологических исследований у с. Казаклия Чадыр-Лунгского района Республики Молдова, АТО Гагаузия, в 3,2 км к юго-западу от села, на плато левого берега реки Ялпуг, в 2019 году был открыт скифский могильник. Он располагался в центральной части водораздела Ялпуг-Лунга, в 1,35 км от берега Тараклийского водохранилища, в 2,7 км к северо-западу от реки Лунга и в 1,2 км к западу от ручья ЧопракДерсен. Следует напомнить, что в 1984-1985 гг. на казаклийских полях, где проводились масштабные археологические исследования из 25 курганов разных эпох, был раскопан лишь один скифский курган (№20), а погребения железного века были представлены только сарматской культурой. Скифский курганный могильник был обнаружен при помощи данных аэрофотосъемки (Geoportal MD). Курганы полностью распаханы и практически не выделялись на современной дневной поверхности. В процессе работ, курганы были пронумерованы как от 1 до 6, с сохранением дублирующей нумерации (№№26-31), принятой в 1984-1985 гг. Буджакской новостроечной экспедицией АН МССР. В 2019 году исследования проводись С. М. Агульниковым при участии В. Железного. Могильник скифской культуры у с. Казаклия сформировался между двумя крупными курганами предшествующих эпох: кургана №8 периода энеолита-ранней бронзы и кургана №7 с основным погребением белозерской культуры и грунтовым белозерским могильником. Большинство захоронений скифского могильника у с. Казаклия совершены в катакомбах II-го типа (по В. С. Ольховскому). Хронологически катакомбы II-го типа получают распространение со второй четверти IV в. до н.э. в Нижнем Подунавье. Как и в курганах Нижнего Подунавья, отмечены такие конструктивные особенности, как кольцевые рвы с перемычками в западной и восточной частях, где, как правило, во рвах концентрировался амфорный материал. Амфоры – преимущественно производства Гераклеи Понтийской, биконического типа III (по С. Ю. Монахову). Ножи, найденные в погребениях курганов №3 и №5, относятся к типу 1 (по А. И. Мелюковой), с горбатой спинкой и прямым лезвием. А. И. Мелюкова относит этот тип ножей ко второй группе и датирует их IV-III вв. до н.э. Предметы вооружения представлены трехгранными трехлопастными наконечниками стрел. В Казаклийских курганах преобладают наконечники с выступающей втулкой, относящиеся к III хронологической группе, типам А-Б и датируются IV-III вв. до н.э. Что касается оборонительного доспеха, то его наличие подтверждает находка прямоугольной нашивной железной пластины детали панциря из погребения 1 кургана 5. Подобные защитные панцири связаны с погребениями тяжеловооруженных воинов. Стеклянная бусина найдена в одном единственном экземпляре в погребении 1, кургана 2, малочисленность подобных украшений отмечается и в курганах Нижнего Подунавья. Украшения, найденные в скифских курганах Казаклии, представлены экземпляром височной подвески лировидной формы с загнутыми окончаниями и конусовидными навершиями, а также фибулами с выгнутой спинкой из кургана 5. Подобный тип украшений происходит с территории Балканского полуострова и появляется во Фракии в V в. до н.э. Но эти украшения получают распространение в течении IV-III вв. в скифских погребальных комплексах Поднестровья и Подунавья. В целом скифский могильник у села Казаклия в Буджакской степи следует датировать последней четвертью-концом IV в. до н.э.

A Scythian necropolis was discovered in 2019, 3.2 km southwest of the Cazaclia village, on a plateau on the left bank of the Ialpug River. It is located in the central part of the Ialpug and Lunga rivers, 1.35 km from the bank of the Taraclia lake, 2.7 km northwest of the Lunga river and 1.2 km west of Cioprac-Dersen creek. In the first place, the mounds were visually undetected. The Scythian barrow necropolis was discovered using aerial photography data (Geoportal MD). The soil was removed in layers of 5 to 10 cm up to the level of the transition layer between chernozem and yellow clay, where the structures of the tombs were fixed. All the main tombs of the mounds were looted in Antiquity. Most Scythian tombs were found in catacombs of type II. And only in barrow 6 two tombs were done in simple rectangular pits. Chronologically, catacombs of type II spread from the second quarter of the 4th century BC in the Lower Danube region. The circular ditches characteristic for the mounds of the Lower Danube were interrupted in the western and eastern parts, where amphorae fragments were concentrated. The amphorae found in ditches belong mainly to the biconical type III of Heraclea Pontica. The knives found in the tombs of the mounds 3 and 5 belong to the type I (according to A. Melyukova), have a bone handle and a curved blade and date back to the 4th and 3rd centuries BC. Weapons are represented by arrowheads with three edges. In the mounds of the Cazaclia, the arrowheads belong to the 3rd chronological group, types A-B, and date back to the 4th-3rd centuries BC. The presence of protective armour is confirmed by a rectangular iron plate of in tomb 1, barrow 5. Such armours are associated with the graves of heavily armed warriors. A glass bead was found in tomb 1, barrow 2, a small number of such items is noted for the mounds of the Lower Danube. The ornaments discovered in the Scythian tombs of Cazaclia are represented by a bronze lyrashaped earring with curved and cone-shaped ends, as well as curved-shaped fibulae from the mound 5. A similar type of jewellery comes from the territory of the Balkan Peninsula and appears in 5th century BC in Thrace. This type of ornament became common in the 4th and 3rd centuries BC in the Scythian burials of the Lower Dniester and Lower Danube regions. Generally, the tombs of Scythians near the Cazaclia village date back to the second half – the late 4th century BC.

În timpul cercetărilor arheologice desfășurate în anul 2019 lângă satul Cazaclia, din raionul CiadîrLunga, din Republica Moldova, UTA Găgăuzia, la 3,2 km sud-vest de sat, pe platoul de pe malul stâng al râului Ialpug, a fost descoperită o necropolă scitică. Necropola este situată în partea centrală a bazinului Ialpug-Lunga, la 1,35 km de malul lacului de acumulare Taraclia, la 2,7 km nord-vest de râul Lunga și la 1,2 km vest de pârâul Cioprac-Dersen. Reamintim că, în anii 1984-1985, în aceeași zonă, au fost întreprinse investigații arheologice de amploare, fiind cercetați 25 de tumuli ridicați în diferite epoci; un singur tumul a fost atribuit culturii scitice (tumulul nr. 20), iar înmormântările din epoca fierului aparțin doar culturii sarmatice. Necropola tumulară scitică la care ne referim în acest studiu a fost identificată cu ajutorul imaginilor aeriene (Geoportal MD). Toate cele șase movile erau afectate, în momentul cercetării, de lucrările agricole, nefiind vizibile de la nivelul solului. Acestea au fost numerotate de la 1 la 6, păstrând în paralel și numerotarea convenită în anii 1984-1985 de către membrii Expediției Bugeac ai Academiei de Științe a RSSM (de la 26 la 31). În campania din anul 2019, la săpături au participat S. M. Agulnicov și V. Jelezniy. Necropola scitică de la Cazaclia a fost amenajată în spațiul intertumular dintre două movile deja existente în acel moment și anume, între tumulul nr. 8, ridicat în eneolitic-perioada timpurie a epocii bronzului și tumulul nr. 7, cu mormântul primar atribuit culturii Belozerka. Majoritatea mormintelor scitice de la Cazaclia au fost amenajate în catacombe de tipul II (după V. S. Olihovskiy). Din punct de vedere cronologic, catacombele de tipul II capătă o răspândire mai largă în zona Dunării de Jos începând cu al doilea sfert al secolului IV î. Hr. La fel ca în cazul altor tumuli cercetați în arealul Dunării Inferioare, și în tumulii de la Cazaclia au fost documentate șanțuri circulare cu întreruperi spre vest și est, unde, de obicei, se concentrează materialul amforic. Amforele, majoritatea originare din Heraclea Pontica, sunt biconice de tipul III (după C. Yu. Monahov). Pumnalele, descoperite în mormintele din tumulii 3 și 5, sunt de tipul 1 (după A. I. Meliukova), cu mâner de os și lamă curbată, fiind încadrate în grupul II și datate în secolele IV-III î. Hr. Armele sunt reprezentate prin vârfuri de săgeți cu trei aripioare. În movilele de la Cazaclia, vârfurile de săgeți aparțin grupului cronologic III, tipurile A-B și se datează în secolele IV-III î. Hr. Prezența armurilor de protecție este confirmată de o placă din fier dreptunghiulară, descoperită în tumulul 1, mormântul 1. Astfel de armuri sunt asociate cu mormintele războinicilor. O mărgică de sticlă a fost găsită în tumulul 2, mormântul 1; numărul mic de astfel de obiecte este frecvent documentat în tumulii cercetați la Dunărea de Jos. Piesele de podoabă descoperite în mormintele scitice din Cazaclia sunt reprezentate de un cercel de bronz în formă de liră, cu capetele curbate și în formă de con, precum și de fibule curbate, descoperite în tumulul 5. Un tip similar de podoabe provine din zona Peninsulei Balcanice și apare în secolul V î. Hr., în Tracia. De altfel, acest tip de podoabă este frecvent semnalat pe parcursul secolelor IV-III î. Hr., în complexele funerare din bazinele Nistrului și Dunării. Astfel, necropola scitică cercetată în apropierea satului Cazaclia se datează între a doua jumătate și sfârșitul secolului IV î. Hr.