Consiliul (Sfatul) Suprem al Basarabiei ca organ suprem legislativ, administrativ și judecătoresc a fost instituit în Basarabia la 28 august 1816 din membrii celor două departamente ale Guvernului Regional, reorganizat (în izvor – instituit) la 29 aprilie 1818 și abilitat să exercite funcții organizatorice, administrative, economice și judecătorești. După adoptarea Regulamentului organizării administrative a Basarabiei din 29 aprilie 1818, întreaga putere administrativă și judecătorească din regiune revine Consiliului Suprem. În competența lui era examinarea tuturor chestiunilor privitoare la provincie: atât cele de dispoziție, executive, de stat și economice, cât și cele de apel, penale și de anchetă, procedură civilă și toate chestiunile legate de averea mobilă și imobilă, hotărnicia pământurilor etc. Deciziile lui, aprobate cu majoritatea de voturi, erau fără drept de apel și se executau imediat. Persoanele care nu erau de acord cu deciziile Consiliului Suprem puteau reclama decizia Consiliului în Consiliul de Stat, prin intermediul ministrului de Justiție sau al procurorului general. Chestiunile de importanță majoră, care necesitau noi hotărâri în vederea anulării ori completării celor precedente, erau examinate de Consiliul Suprem în cadrul adunării sale generale în urma propunerii făcute de guvernatorul general sau, în lipsa acestuia, potrivit avizelor guvernatorului civil, după care deciziile luate erau prezentate pentru aprobare Consiliului de Stat de către guvernatorul general prin intermediul procurorului general. Consiliul Suprem era alcătuit din 11 membri: cinci membri numiți – rezidentul plenipotențiar (care deținea funcția de președinte), guvernatorul, viceguvernatorul, președinții judecătoriilor penale și civile, și șase membri aleși de nobilimea locală pe un termen de trei ani, confi rmați de către rezidentul plenipotențiar al Basarabiei, dar cu includerea obligatorie a mareșalului regional al nobilimii. Deciziile luate în cadrul Consiliului Suprem erau adoptate cu un cvorum de șase persoane și erau defi nitive. În componența Consiliului au intrat următoarele persoane: rezidentul plenipotențiar al Basarabiei (care deținea funcția de președinte), generallocotenentul M.S. Voronțov; guvernatorul civil, funcționarul de clasa a IV-a Catacazi; viceguvernatorul, funcționarul de clasa a V-a Crupenschi; mareșalul regional al nobilimii, funcționarul de clasa a VI-a Sturdza; președintele Tribunalului Penal, funcționarul de clasa a V-a Curic; președintele Tribunalului Civil, funcționarul de clasa a VI-a Bașotă și patru deputați: funcționarii de clasa a XI-a Catargi și Donici, funcționarul de clasa a VII-a Pruncul și funcționarul de clasa a VI-a Cazimir. La propunerea rezidentului plenipotențiar al Basarabiei sau, în cazul absenței sale, a guvernatorului civil, problemele de importanță majoră, elaborarea sau modifi carea actelor normative erau examinate la ședințele în plen ale Consiliului Suprem. Deciziile adoptate, însoțite de o notă explicativă a președintelui Consiliului, prin intermediul procurorului general, erau expediate spre aprobare Consiliului de Stat. În cazul în care problemele puse în discuție erau de o importanță minoră, prezența președintelui la ședințele Consiliului Suprem nu era obligatorie. În lipsa președintelui, președinția în cadrul Consiliului Suprem era preluată de persoana ce deținea cea mai înaltă funcție în ierarhia administrativă a Basarabiei. Consiliul Suprem al Basarabiei a fost suprimat prin Regulamentul din 29 februarie 1828.