Actualitatea şi importanţa temei. Abordarea psihopedagogică şi psihosociologică a comportamentului prosocial denotă că este explorat un câmp de cunoaştere unic, chiar dacă în cadrul lui pot fi identificate mai multe direcţii de cercetare: înţelegerea proceselor psihice ale persoanei în contact cu socialul, determinarea stărilor emoţionale şi a comportamentelor de către factorii de mediu, percepţia situaţiilor sociale, formarea opiniilor, influenţa rol-statusurilor sociale asupra personalităţii etc. şi înţelegerea funcţionării societăţii, prin studiul raporturilor dintre indivizi şi organizaţii sociale, prin cercetarea proceselor de socializare, de asimilare a modelelor sociale şi de adoptare a valorilor sociale. Actualmente, pedagogii îndeplinesc mai multe roluri didactice şi sociale, în cadrul “paradigmei celor 12 necesităţi” (afective, cognitive, sociale, valorice; de afiliere, de realizare, de autonomie socială, de participare ideologică; de ataşare, de experimentare, de comunicare, de implicare axiologică), proprie educaţiei postmoderne, corespunzător unor cerinţe psohosociale tot mai diversificate ale cuplului personalitate-societate. Ca şi alte fenomene psihosociale, comportamentul prosocial este definit oricum diferit în lucrările studiate. Unii autori de referinţă utilizează termenul “altruism”,“comportament de ajutorare”, “pozitivă” etc., în locul celui de “comportament prosocial” sau concomitent cu acesta. Educaţia fizică şi sportul implică valenţe formative profunde, ce valorifică complexitatea fenomenului vizat. În studiul nostru referitor la fomarea comportamentului prosocial, am aderat la autorii care reliefează notele esenţiale ale conceptului în definirea comportamentului prosocial ce vizează ajutorarea, protejarea şi sprijinirea dezvoltării celorlalţi, realizate în mod conştient, intenţionat, personalitatea umană fiind considerată valoare socială supremă. Acest concept este acceptat mai amplu ca semnificaţie şi mai adecvat pentru cercetarea iniţiată. Deşi formarea comportamentului prosocial constituie preocuparea mai multor cercetători interesaţi de problemele psihopedagogice şi psihosociale ale domeniului educaţiei fizice şi sportului, analiza practicii educaţionale infirmă existenţa unei experienţe marcante atât la nivel ştiinţific, cât şi la nivel de o extinsă şi durabilă aplicare educaţională. Aceste contradicţii generează următoarea problemă de cercetare: include caracteristici ale comportamentului prosocial al studenţilor prin mijloacele educaţiei fizice şi sportului universitar. Scopul cercetării constă în determinarea caracteristicilor comportamentului prosocial la studenţi într-un model didactic experimental, implementat în cadrul educaţiei fizice şi sportului universitar. Obiectivele cercetării: 1. Analiza surselor teoretico-metodologice privind problema comportamentului prosocial. 2. Cercetarea caracteristicilor comportamentului prosocial al studenţilor prin mijloacele educaţiei fizice şi sportului universitar. Metodele de cercetare utilizate au fost: studiul şi analiza cercetărilor psihopedagogice şi psihosociologice, ancheta pe bază de chestionar, metode statistico-matematice, reprezentarea grafică. Organizarea cercetării. Cercetarea a fost organizată în anul universitar 2017-2018, pe un lot de 96 de studenţi din cadrul USEFS, eşantion reprezentativ pentru validarea datelor cercetării. Chestionarul a inclus 9 subiecte cu mai multe modalităţi de răspuns: închise şi deschise, cu variante alternative. În cercetare sunt reprezentate rezultatele studiului privind caracteristicile comportamentului prosocial al studenţilor prin educaţie fizică şi sport. Concluzii: 1. Analiza literaturii psihopedagogice şi psihosociale şi cercetarea experimentală iniţială au demonstrat existenţa mai multor caracteristici ale formării comportamentului prosocial al studenţilor în procesul educaţiei fizice şi sportului. 2. Cadrele didactice şi antrenorii au opinii destul de uniforme privind caracteristicile comportamentului prosocial al studenţilor în procesul educaţiei fizice şi sportului, însă indică faptul că dispun de cunoştinţe modeste privind tehnologiile didactice adecvate şi utilizarea lor în activitatea practică. 3. Majoritatea profesorilor şi antrenorilor chestionaţi consideră oportun de a promova comportamente prosociale la studenţii de educaţie fizică, demonstrând conştientizarea valenţelor pe care educaţia fizică şi sportul le are în formarea şi dezvoltarea personalităţii studenţilor.

The psycho-pedagogical and psycho-sociological approach to prosocial behaviour denotes that a field of unique knowledge is exploited, even though several research directions can be identified within it: understanding the psychic processes of the person in contact with the social, determining the emotional states and behaviours by the factors the perception of social situations, the formation of opinions, the influence of social role-status on personality, etc. and understanding the functioning of society by studying the relationships between individuals and social organizations, by researching social processes, assimilating social models and adopting social values. Nowadays, pedagogues perform several didactic and social roles within the "paradigm of the 12 needs" (affective, cognitive, social, value, outgrowth, achievement, social autonomy, ideological participation, attachment, experimentation, communication, axiological involvement), specific to postmodern education, corresponding to the ever-diversified psycho-social requirements of the personality-society couple. Like other psychosocial phenomena, prosocial behaviour is defined any differently ways in the papers studied. Some reference authors use the terms "altruism", "helper behaviour", "positive", etc. instead of the "prosocial behaviour" or concomitantly with this one. Physical education and sport involve profound formative valences that capitalize on the complexity of the phenomenon concerned. In our study regarding the formation of prosocial behavioural phenomenon we have adhered to the authors who highlight the essentials of the concept in the definition of pro-social behaviour that aims to help, protect and support the development of others, consciously, intentionally realized; human personality, being considered supreme social value. This concept is accepted as more meaningful and more appropriate for the research initiated. Although the formation of prosocial behaviour is the concern of several researchers interested in psycho-pedagogical and psychosocial issues in the field of physical education and sports, the analysis of educational practice denies the existence of a significant experience both at the scientific level and at the level of an extensive and durable educational application. These contradictions generate the following research problem: it includes characteristics of the prosocial behaviour of students through the means of physical education and university sports. The aim of the research is to determine the characteristics of the prosocial behaviour in students in an experimental didactic model, implemented in the physical education and university sports. Research objectives. 1. Analysis of the theoretical and methodological sources on the problem of prosocial behaviour. 2. Investigating the characteristics of prosocial behaviour of students through the means of physical education and university sports. The research methods used were: study and analysis of psycho-pedagogical and psycho-sociological researches, survey based on questionnaire, statistical-mathematical methods, graphic representation. Organization of research. The research was organized in the academic year 2017-2018, on a lot of 96 students from SUPES, a representative sample for the validation of the research data. The questionnaire included 9 topics with multiple responses: closed and open, with alternative variants. The research presents the results of the study on the characteristics of the prosocial behaviour of students through physical education and sport. Conclusions: 1. Analysis of psycho-pedagogical and psychosocial literature and initial experimental research has demonstrated the existence of several characteristics of the formation of prosocial behaviour of students in physical education and sports. 2. Teachers staff and coaches have fairly uniform views on the characteristics of prosocial behaviour in students in physical education and sports, but indicate that they have modest knowledge of appropriate teaching technologies and their use in practical work. 3. Most of the questioned teachers and coaches consider it appropriate to promote prosocial behaviour in physical education students, demonstrating awareness of the valences that physical education and sport have in shaping and developing students' personality.