La începutul sec. al XIX-lea, în Basarabia nu se acorda o atenţie deosebită educaţiei femeii, aceasta datorându-se inclusiv, influenţei concepţiilor orientale asupra mentalităţii poporului din spaţiul românesc. Fiicele boierilor, de cele mai mult ori, îşi făceau studiile în străinătate sau erau educate în sânul familiei, în acest scop fi ind angajaţi dascăli particulari. Pe parcursul sec. al XIX-lea, pe teritoriul dintre Prut şi Nistru au fost deschise câteva pensioane (Pensionul pentru Domnişoare Nobile şi Pensionul Maie), unde îşi făceau studiile fiicele de nobili, inclusiv: Ecaterina Alexandri, Maria Buzni, Elena şi Pulheria Donici etc.), dar şi licee pentru fete, precum: Liceul de fete din Chişinău, Liceul de fete de zemstvă din Ackerman, Liceul privat de fete din Chişinău „Iu. von Gheikin” etc. Totodată, nobilii din Basarabia tindeau să-şi trimită fiicele la studii în instituţiile de învăţământ pentru fete nobile din Odesa, Sankt Petersburg. Înmatricularea la studii a odraslelor acestora în instituţiile de învăţământ nominalizate, se desfăşura în baza regulamentelor elaborate şi aprobate de organele abilitate din Sankt Petersburg, în ele fiind stipulate cerinţele şi documentele necesare pentru admitere. De exemplu, la 30 ianuarie 1824, pe numele mareşalului regional al nobilimii I. Sturdza, a fost depusă o cerere de la I. Şarbin, prin care acesta solicita înscrierea fiicei sale, Alexandra, în Societatea de fete nobile din Sankt Petersburg. Dosarul depus de I. Şarbin conţinea setul de documente necesare, inclusiv: cererea de înmatriculare, certifi catul de naştere şi botez, adeverinţă despre proprietatea imobiliară deţinută, certifi cat despre nobleţe, adeverinţă despre starea sănătăţii şi certificatul despre pregătirea viitoarei eleve în arta citirii şi scrisului. Acest fapt i-a permis ca fiica sa, Alexandra, să fi e acceptată la studii în această instituţie prestigioasă de învăţământ.