Importanţa documentelor Comisiilor hotarnice la studierea istoriei unor familii. Încheierea Comisiei hotarnice cu privire la delimitarea moşiei Ruseni, ţinutul Iaşi
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
263 4
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-30 19:41
SM ISO690:2012
CANDU, Teodor. Importanţa documentelor Comisiilor hotarnice la studierea istoriei unor familii. Încheierea Comisiei hotarnice cu privire la delimitarea moşiei Ruseni, ţinutul Iaşi. In: Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie, 28 aprilie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Academia de Administrare Publică, 2018, Ediţia V, p. 45. ISBN 978-9975-71-995-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie
Ediţia V, 2018
Sesiunea "Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie:"
Chișinău, Moldova, 28 aprilie 2018

Importanţa documentelor Comisiilor hotarnice la studierea istoriei unor familii. Încheierea Comisiei hotarnice cu privire la delimitarea moşiei Ruseni, ţinutul Iaşi


Pag. 45-45

Candu Teodor
 
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
 
 
Disponibil în IBN: 6 iunie 2022


Rezumat

La ziua de azi printre unele teme predilecte de cercetare istorică o reprezintă şi istoria unor familii, grupe de istorici, dar şi pasionaţi ai trecutului, sunt în căutarea datelor ce ar soluţiona probleme legate de identificarea informaţiilor privind istoria unor familii fie cu un anumit rang de nobleţe, fie cu origini din rândul locuitorilor simpli. Dacă în privinţa perioadei secolului al XIX-lea secolul al XX-lea, această misiune este parţial soluţionată de actele de stare civilă introduse în spaţiul pruto-nistrean încă în perioada războiului ruso-turc 1806-1812, pentru perioadele anterioare acestui moment datele problemei se schimbă, în mare parte din cauza lipsei unei evidenţe stricte a creşterii demografice. În această ordine de idei, printre sursele ce pot servi un real izvor de reconstituire a curgerii unui neam o reprezintă documentele care confirmă stăpânirea funciară a unor persoane. Pentru a argumenta acest lucru drept exemplu găsim într-un act de la 1821 întocmit de Comisia hotarnică a ţinutului Hotin cu privire la moşia Ruseni. Actul în sine reprezintă o încheiere a instituţiei amintite în vederea soluţionării unor litigii funciare dintre stăpânii moşiei Ruseni, a ginerelui pitarului Sandu Theodosiu, Oruş şi neamul de răzeşi Rusanovschi. În cadrul documentului vizat găsim interesante date şi detalii despre reprezentanţii familiei Rusanovschi şi neamurilor cu care aceasta se înrudeau prin sânge sau alianţă timp de peste trei secole.