Un sit cu urme de locuire din bronzul târziu şi epoca romană târzie descoperit la Parcani
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
491 1
Ultima descărcare din IBN:
2023-07-19 16:32
SM ISO690:2012
VORNIC, Vlad, CIOBANU, Larisa, BODEAN, Sergiu. Un sit cu urme de locuire din bronzul târziu şi epoca romană târzie descoperit la Parcani. In: Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie, 28 aprilie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Academia de Administrare Publică, 2018, Ediţia V, p. 29. ISBN 978-9975-71-995-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie
Ediţia V, 2018
Sesiunea "Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie:"
Chișinău, Moldova, 28 aprilie 2018

Un sit cu urme de locuire din bronzul târziu şi epoca romană târzie descoperit la Parcani


Pag. 29-29

Vornic Vlad1, Ciobanu Larisa2, Bodean Sergiu2
 
1 Agenţia Naţională Arheologica a Moldovei,
2 Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 6 iunie 2022


Rezumat

Între numeroasele situri arheologice identificate şi luate la evidenţă în ultimii ani de Agenţia Naţională Arheologică (ANA) se numără şi o aşezare cu resturi de locuire din diferite epoci istorice de la Parcani (r-nul Soroca). O primă informaţie despre acest sit a parvenit la ANA în anul 2013, când au putut fi recuperate mai multe piese de inventar, ce se datează în bronzul târziu şi perioada de început a epocii migraţiilor. Prospectările de suprafaţă efectuate în acelaşi an şi ulterior la Parcani s-au soldat cu identificarea unei importante şi mari aşezări cu vestigii aparţinând complexelor culturale NouaSabatinovka şi Sântana de Mureş-Černeahov. Situl, denumit Parcani I-Valea Odaia, se află extravilan, la 1,3 km sud de sat, pe panta nordică a Văii Odaia, prin care curge un afluent de stânga al râului Camenca, în dreptul unui iaz. Are dimensiunile de circa 150×650 m, fiind orientat pe direcţia ENE -VSV. Aşezării din bronzul târziu, care ocupă doar o parte din întreaga suprafaţă a obiectivului arheologic, cuprinzând câteva ,,cenuşare” slab evidenţiate, i se atribuie diferite cioburi lucrate cu mâna, între care unele decorate cu brâu în relief, precum şi fragmente de la o seceră şi de la două ace de bronz. Orizontul cultural-cronologic din vremea migraţiei goţilor (sec. IV p. Chr.) este mai bine reprezentat, fiind recuperate numeroase fragmente ceramice caracteristice, două fusaiole de lut şi o serie de piese de metal, între care predomină fibulele. Dintre acestea din urmă, se remarcă un exemplar de bronz de tipul cu portagrafa fixă, având picior romboidal şi placă triunghiulară deasupra arcului. Din câte cunoaştem, deocamdată această fibulă este unică pentru complexele culturii Sântana de Mureş-Černeahov din spaţiul prutonistrean.