Odată cu începutul practicării metalurgiei fierului în spaţiul nord-vest pontic, acest meşteşug se dezvoltă şi la comunităţile umane din regiunea Nistrului Mijlociu. Prezenţa lui este documentată de numeroase fragmente de zgură de fier, descoperite în aşezări, precum şi de diverse unelte şi ustensile din fier, atestate atât în aşezări, cât şi necropole. Dintre piesele de fier cel mai frecvent sunt cunoscute cuţitele cu lamă din fier. Până în prezent, au fost atestate 32 de cuţite cu lamă din fier ce provin atât din aşezări (Alcedar, Stohnaia III , Tahnăuţi, Saharna Mică, Saharna Mare**, Saharna „La Şanţ”), cât şi din necropole (Saharna I „Ţiglău”, Saharna „Gura Hulboacei”). Majoritatea pieselor se află în stare fragmentară***, doar şase exemplare fiind întregi sau întregibile. Din punct de vedere cronologic, opt sunt atribuite primei epoci a fierului (cultura Cozia-Saharna), iar 24 piese au fost descoperite în contexte din a doua epocă a fierului. Lama cuţitului era realizată prin baterea la cald a unei bare de fier, obţinânduse astfel un tăiş triunghiular în secţiune. Pornind de la forma lamei cuţitului, am putut identifica două mari categorii: A. L amă cu muchia convexă şi tăişul drept; B. L amă cu muchia dreaptă şi tăişul concav. Pe lângă ergonomia în utilizare, tăişul lamei este unul din cele mai importante caracteristici ale cuţitului. Astfel pentru buna funcţionare a cuţitelor erau folosite pietrele de ascuţit, în special cele prevăzute în partea superioară cu un orificiu pentru agăţarea de cureaua posesorului. Cutele erau utilizate pentru ascuţire periodică sau înlăturarea petelor de rugină, fiind trase pe fiecare parte a tăişului lamei. După raportul dintre lamă şi limbă, putem deosebi trei modalităţi de realizare: I. Cuţite cu limbă aplatizată; II . Cuţite cu limbă aplatizată şi gât; III . Cuţite cu limbă în formă de spin. Limba cuțitului, confecționată la fel din fier, face corp comun cu lama. În unele cazuri, limba este prevăzută cu orificii pentru nituri destinate ataşării plăselelor din os. Două mânere, descoperite la Glinjeni „La Sant” și Saharna Mare, se disting prin decorul în formă de cerculețe. Probabil, pentru confecţionarea mânerelor, alături de os s-a folosit şi lemnul. Referindu-ne la funcţionalitatea cuţitelor cu lamă din fier, constatăm că era una foarte largă, acestea fiind folosite în gospodărie, alimentaţie, activităţi meşteşugăreşti şi în caz de nevoie, în calitate de armă.