Lucrarea istoricului și publicistului francez Anatole Leroy-Beaulieu (18421912), L’Empire des tsars et les Russes (1881-1889), o adevărată cronică a Imperiului Rus de la Petru cel Mare la Alexandru al III-lea, conţine date și refl ecţii cu adevărat preţioase privind sistemul administrativ rus în secolul al XIX-lea. Volumul II al lucrării, intitulat ,,Instituţiile” și publicat la 1893, este în întregime dedicat analizei sistemului administrativ intern, poliţiei și presei din Imperiul Rus. De un interes sporit este descrierea și analiza pe care o face autorul sistemului de administrare provincial, sistem din care a făcut parte și Basarabia după 1812. Autorul evidenţiază instabilitatea doctrinelor ruse în ceea ce privește concepţia administraţiei de stat. Argumentând imperfecţiunea modelului ţarist de organizare administrativă a ţinuturilor anexate, acesta indică asupra prezenţei abuzurilor, corupţiei, birocraţiei ca fenomene obișnuite pentru politica imperială internă din acea perioadă. Totodată, autorul încearcă să găsească argumente ce ar explica inevitabilitatea unor asemenea fenomene, de multe ori prezentându-le ca determinate de neajunsurile politicii tradiţionale a majorităţii statelor din acea epocă. Referindu-se la noile instituţii administrative create în regiunile anexate, care, ofi cial, veneau să păstreze unele particularităţi de administrare locale (de exemplu cazul Consiliului Suprem/Regional din Basarabia), istoricul francez le apreciază ca fi ind pur formale, în cel mai bun caz consultative, conduse de cele mai multe ori de funcţionari, a cărui rol era redus la „a transmite instrucţiuni de la centru și de a expedia scrisori”. Relatând despre tagma funcţionarilor, autorul vorbește despre faptul că valori ca inteligenţa, studiul, spiritul de iniţiativă, independenţa erau descurajate și chiar anihilate în rândurile funcţionarilor. O perioadă îndelungată, mai cu seamă în timpul domniei lui Nicolae I, serviciul civil era dominat de militari, armata fi ind „o adevărată școală în domeniul administrativ, o pepinieră de funcţionari de grad înalt”. În concluzie, putem susţine, că lucrarea prezintă un interes deosebit în contextul în care contribuie la elucidarea diverselor abordări cu privire la problemele ce ţin de aspectele administrării provinciale ţariste, inclusiv în Basarabia.