| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 332 0 |
| Căutarea după subiecte similare conform CZU |
| 903-032.5˝637˝(234.421) (1) |
| Prehistory. Prehistoric remains, artefacts, antiquities (254) |
 SM ISO690:2012DIACONU, Vasile. Unele consideraţii privind industria litică din bronzul mijlociu de la est de Carpaţi. In: Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie: In memoriam Ion Niculiţă, 27 mai 2022, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2022, Ediția VIII, p. 14. ISBN 978-9975-159-41-8. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie Ediția VIII, 2022 |
||||||
|
Sesiunea "Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie" Chișinău, Moldova, 27 mai 2022 | ||||||
|
||||||
| CZU: 903-032.5˝637˝(234.421) | ||||||
| Pag. 14-14 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
În general, în studierea epocii bronzului s-a pus accentul pe cercetarea tipologiei așezărilor, a comportamentului funerar, a ceramicii și pieselor metalice, alte categorii de inventar fiind prea puţin analizate. Avem în vedere faptul că, deși a fost o etapă istorică în care metalul a însemnat un important element de progres, totuși, în virtutea unei tradiţii de milenii, piatra continuă să reprezinte o resursă importantă pentru confecţionarea uneltelor, armelor și chiar a simbolurilor sociale. Cu toate acestea, în literatura de specialitate se observă aproape o neglijare a industriei litice, cu excepţia unor piese mai deosebite. O analiză atentă a unor loturi de materiale litice, provenite din câteva așezări ale culturii Costișa din zona subcarpatică, a relevat faptul că avem de a face cu un anumit regres tehnologic faţă de etapele cronologice anterioare. Cu excepţia unor topoare și cuţite curbe, restul inventarului este constituit din piese litice, obţinute prin debitaj. O caracteristică a acestor loturi de materiale o reprezintă faptul că s-au folosit, cu precădere (peste 95%), roci locale (gresii silicioase, chert-uri), prelucrate într-o manieră foarte arhaică. Pornind de la această observaţie, se pune problema ce anume a determinat acest regres tehnologic. Spre deosebire de eneolitic, când silexul era utilizat în mod curent, în epoca mijlocie a bronzului roca aceasta a fost utilizată destul de rar, fapt care se poate explica tocmai prin imposibilitatea accesului la surse. O asemenea situaţie poate fi argumentată prin aceea că limitele culturii Costișa nu depășesc bazinul râului Moldova și valea Siretului, iar prezenţa unor așezări fortificate pe graniţa răsăriteană a acestei entităţi a epocii bronzului sugerează existenţa unui pericol dinspre nord și est, deci și o limitare a aprovizionării cu materii prime de calitate. |
||||||
|
Dublin Core Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'> <dc:creator>Diaconu, V.</dc:creator> <dc:date>2022</dc:date> <dc:description xml:lang='ro'><p>În general, în studierea epocii bronzului s-a pus accentul pe cercetarea tipologiei așezărilor, a comportamentului funerar, a ceramicii și pieselor metalice, alte categorii de inventar fiind prea puţin analizate. Avem în vedere faptul că, deși a fost o etapă istorică în care metalul a însemnat un important element de progres, totuși, în virtutea unei tradiţii de milenii, piatra continuă să reprezinte o resursă importantă pentru confecţionarea uneltelor, armelor și chiar a simbolurilor sociale. Cu toate acestea, în literatura de specialitate se observă aproape o neglijare a industriei litice, cu excepţia unor piese mai deosebite. O analiză atentă a unor loturi de materiale litice, provenite din câteva așezări ale culturii Costișa din zona subcarpatică, a relevat faptul că avem de a face cu un anumit regres tehnologic faţă de etapele cronologice anterioare. Cu excepţia unor topoare și cuţite curbe, restul inventarului este constituit din piese litice, obţinute prin debitaj. O caracteristică a acestor loturi de materiale o reprezintă faptul că s-au folosit, cu precădere (peste 95%), roci locale (gresii silicioase, chert-uri), prelucrate într-o manieră foarte arhaică. Pornind de la această observaţie, se pune problema ce anume a determinat acest regres tehnologic. Spre deosebire de eneolitic, când silexul era utilizat în mod curent, în epoca mijlocie a bronzului roca aceasta a fost utilizată destul de rar, fapt care se poate explica tocmai prin imposibilitatea accesului la surse. O asemenea situaţie poate fi argumentată prin aceea că limitele culturii Costișa nu depășesc bazinul râului Moldova și valea Siretului, iar prezenţa unor așezări fortificate pe graniţa răsăriteană a acestei entităţi a epocii bronzului sugerează existenţa unui pericol dinspre nord și est, deci și o limitare a aprovizionării cu materii prime de calitate.</p></dc:description> <dc:source>Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie (Ediția VIII) 14-14</dc:source> <dc:title>Unele consideraţii privind industria litică din bronzul mijlociu de la est de Carpaţi</dc:title> <dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type> </oai_dc:dc>
|
|
|
