Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
364 9 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-09-19 16:28 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
94(498+478) (56) |
History of Romania. Republic of Romania (133) |
History of Moldova. Republic of Moldova. (67) |
SM ISO690:2012 SCURTU, Ioan. Sfatul Ţării, Alexandru Marghiloman şi Unirea Basarabiei cu România. In: Dialogica, revista de studii culturale si literatura, 2022, nr. 1(S), pp. 60-71. ISSN 2587-3695. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.6513730 |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Dialogica, revista de studii culturale si literatura | ||||||
Numărul 1(S) / 2022 / ISSN 2587-3695 /ISSNe 1857-2537 | ||||||
|
||||||
DOI:https://doi.org/10.5281/zenodo.6513730 | ||||||
CZU: 94(498+478) | ||||||
Pag. 60-71 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În perspectiva istoriei, este limpede că Alexandru Marghiloman şi-a legat numele de primul dintre cele trei acte ale Marii Uniri din 1918: Basarabia realizată la 27 martie, urmată de Bucovina la 28 noiembrie şi Transilvania în ziua de 1 decembrie. Liderii politici români – de la Iaşi, Bucureşti şi Chişinău – nu s-au lăsat copleşiţi sub presiunea acestor dificultăţi uriaşe, ci au reuşit în anul 1918 să găsească soluţiile şi modalităţile concrete de a domina situaţia şi a promova interesele fundamentale ale poporului român. În acest context complicat Alexandru Marghiloman a intrat în prim-planul vieţii politice din România şi nu numai. |
||||||
Cuvinte-cheie istorie, Alexandru Marghiloman, Marea Unire din 1918, Basarabia, lideri politici români, dificultăţi, interesele poporului român, history, Alexandru Marghiloman, Great Union of 1918, Bessarabia, Romanian political leaders, difficulties, interests of the Romanian people |
||||||
|