Sergiu Bacalov, Despre satele Mileşti: neamurile boiereşti Milescul şi Milici. Studiu istorico-genealogic, Chişinău, 2012, 130 p., ISBN 978-9975-80-605-3. Din cele mai vechi timpuri specificul spaţiului Carpato-Nistrean a fost determinat de civilizaţia rurală. Putem elucida multe aspecte necunoscute ale istoriei noastre naţionale dacă le vom aborda prin pisma civilizaţiei rurale. Chiar şi localităţile moldoveneşti medievale de tip urban (târgurile sau oraşele), au avut un aspect exterior foarte asemănător cu aşezările rurale. În mediul sătesc sa născut şi a activat cea mai mare parte a boierimii Ţării Moldovei. În secolele XIX-XX descendenţa vechii elite autohtone a fost cunoscută în special sub numele de „răzăşi” şi „mazâli”. Se ştie că răzăşii şi mazâlii, prin modul de viaţă specific şi psihologie, se deosebeau ceilalţi locuitori, iar creşterea demografică a contribuit aceea că mai multe localităţi rurale au devenit populate în majoritate de urmaşii boierilor Moldovei medievale. Aceste fenomene, sunt cercetate de Sergiu Bacalov în lucrarea consacrată istoriei şi genealogiei neamurilor Milescul şi Milici, ambele aflate în legătură directă cu satele Mileşti. Autorul a evidenţiat detaliat conexiunile existente între aceste două neamuri boiereşti şi corelaţia lor cu satele Mileşti, iar prin prisma evoluţiei stăpânirii moşiilor omonime, a stabilit că în secolul al XVII-lea–începutul secolului al XVIII-lea, Milesculeştii, din care descinde eruditul cărturar Nicolae Milescul spătarul, au fost unul din neamurile de cinste ale Ţării Moldovei, cu origini în Mileştii Vasluiului şi cu o vastă ramificaţie genealogică, inclusiv peste hotare, în Imperiul Otoman, Imperiul Rus, Ţara Căzăcească şi Ţara Muntenească. Reprezentanţii acestui neam, graţie lui Nicolae Milescul spătarul, Apostol Milescul, Ştefan Milescul etc., au lăsat amprente puternice asupra istoriei şi culturii Ţării Moldovei, a spaţiului românesc, precum şi a întregii Europe. În lucrare este abordată şi problematica originii neamului Milescul, prin prismă istoriografică. În acest context, Sergiu Bacalov consideră versiunea provenienţei Milesculeştilor pe linie paternă din neamul Asan-Paleolog este cea mai bine documentată, însă există o serie de argumente în favoarea înrudirii şi cu neamul Coci, din care se trage însuşi Vasile vodă Lupul. În pofida caracterului fragmentar al surselor, autorul a constatat că fondul funciar de bază al neamului Milescul a fost concentrat în ţinutul Vaslui, însă reprezentanţii neamului respectiv stăpâneau multe moşii şi în ţinuturile megieşe: Fălciu, Iaşi, Lăpuşna, Orhei, Covurlui etc. Prezintă interes deosebit faptul că Sergiu Bacalov a semnalat o serie de aspecte care confirmă existenţa conexiunilor istorico-genealogice dintre neamurile Milici şi Milescul, precum şi între satul Mileşti de sub Codru, ţinutul Iaşi (acum în raionul Nisporeni), Mileşti din ţinutul Lăpuşna (actualmente, în raionul Ialoveni) şi satul Mileşti (localitate dispărută, în apropiere de satul actual Fereşti) de la Vaslui, determinate, probabil, de unul şi acelaşi strămoş comun (patriarh), cu numele Mile.n lucrare este remarcat faptul că, încă în secolul al XVIII-lea, prin intermediul obiceiului răzăşiei, urmaşii patriarhului Mile s-au răspândit până dincolo de hotarele Mileştilor de baştină, stabilindu-se în multe localităţi din ţinuturile Iaşi, Orhei şi Lăpuşna. Totodată, reprezentanţii neamurilor descinse din Mile (Angheluţă, Armaş, Bâtcă, Bocan, Buhăescu, Butnariu, Carton, Cârlig, Clichie, Cliniciu, Crăciun, Cremlean, Guţu, Handrabur, Iancu, Ichim, Istrati, Mărcuţă, Minciu, Miron, Păucă, Pânte, Petică, Poia, Popa, Popescul, Savin, Scobiciu, Sculiciu, Talpă, Tulbure, Văscan, Vârlan, Vidraşcu etc.) au fost concomitent atât răzăşi în Mileştii Nisporenilor, în Mileştii Ialovenilor, în Vârtopeni, Custura, Hotineşti, Spanciocani, Rădeni etc. De aceea, în pofida caracterului ştiinţific al lucrării, autorul a făcut textul accesibil pentru cititorii mai puţin avizaţi cu problematica istoriei medievale a Ţării Moldovei, în special pentru cei din satele Mileşti. Monografia elaborată de Sergiu Bacalov reprezintă o contribuţie semnificativă în procesul studierii segmentelor mai puţin cunoscute ale istoriei elitei şi civilizaţiei rurale moldoveneşti, prin prisma studiilor de caz asupra neamurilor boiereşti Milescul, Milici şi a satelor Mileşti. Recomandăm această carte celor preocupaţi de cercetarea istoriei vieţii rurale medievale a Ţării Moldovei, de studiul elitei şi instituţiei boierimii, de trecutul satului Mileşti, precum şi tuturor celor interesaţi de istoria naţională.