Pagini din viaţa spirituală a bulgarilor basarabeni
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
308 2
Ultima descărcare din IBN:
2023-06-16 00:39
SM ISO690:2012
GUMENÂI, Ion. Pagini din viaţa spirituală a bulgarilor basarabeni. In: Buletin ştiinţific al tinerilor istorici: Materialele Conferinţei ştiinţifice internaţionale anuale a tinerilor cercetători, Ed. 2(7), 25 aprilie 2013, Chişinău. Chişinău: 2013, Serie npuă 2 (7), pp. 333-334. ISSN 1857-4947.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Buletin ştiinţific al tinerilor istorici
Serie npuă 2 (7), 2013
Conferința "Buletin ştiinţific al tinerilor istorici"
2(7), Chişinău, Moldova, 25 aprilie 2013

Pagini din viaţa spirituală a bulgarilor basarabeni

Aspects of the spiritual life of Bessarabian Bulgarians


Pag. 333-334

Gumenâi Ion
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 28 aprilie 2022


Rezumat

Despre autor: Ivan Duminica – magistru în istorie, doctorand al Universităţii „Sf. Chiril şi Metodii” din Veliko-Tîrnovo. Cercetător în probleme ce ţin de istoria şi cultura bulgarilor basarabemi, inclusiv cele referitoare la viaţa lor spirituală. Tema propusă trezeşte un interes public deosebit şi are relevanţă ştiinţifică. Bisericile din coloniile bulgare au o contribuţie semnificativă la menţinerea nu numai a spiritualităţii, dar şi a identităţii naţionale a enoriaşilor. În prezent, literatura de specialitate privind istoria bisericii din coloniile bulgare este restrânsă. Acum când sunt studiate diverse aspecte ale vieţii bulgarilor care locuiesc în Republica Moldova, creşte şi interesul pentru acest subiect. Cartea Monografia dedicată bisericii din satul Chirsovo este una dintre primele în care este examinată în mod special istoria bisericii ortodoxe în comunitatea bulgarilor basarabeni. Obiectul de studiu îl reprezintă imigranţii transdanubieni – bulgarii şi găgăuzii din satul Chirsovo, atestat documentar în 1810. Cauzele imigrării lor în Basarabia de pe pământurile bulgăreşti, în secolul al XIX-lea, sunt cele de ordin politic, economic şi social. Populaţia Basarabiei va fi completată, ulterior, de către un nou val masiv de colonişti, după războiul ruso-turc din 1828-1829. Subiectul lucrării îl constituie biserica „Adormirii Maicii Domnului” din satul Chirsovo, Republica Moldova, ca un centru de dezvoltare spirituală, culturală şi educaţională a satului. Obiectivul principal al studiului constă în urmărirea dezvoltării vieţii spirituale în satul Chirsovo, r-ul Comrat. Cadrul cronologic al studiului cuprinde perioada de la începutul secolului al XIX-lea, atunci când în rezultatul războiului ruso-turc din 1806-1812 în Basarabia pătrund imigranţi de peste Dunăre şi încep să construiască prima biserică, iar punctulfinal este etapa actuală, când locaşul sfânt şi-a reluat activitatea spirituală. Monografia este alcătuită din: Introducere, şapte capitole: I. Trecutul şi prezentul satului Chirsovo (Bashkÿÿ); II. Construirea şi decorarea bisericii „Adormirii Maicii Domnului”; III. Serviciile divine ţinute în biserică; IV. Clerul bisericii (1812-2012); V. Starea economică; VI. Dezvoltarea obştească; VII. Locul bisericii în învăţământ şi dezvoltarea culturală; Concluzie, Bibliografie şi Anexe. Lucrarea începe cu o scurtă trecere în revistă a istoriografiei şi surselor utilizate. Studiul este bazat pe materiale şi documente inedite din Arhiva Naţională a Republicii Moldova, Arhiva de stat din regiunea Odesa, Arhiva de stat din Ismail. De asemenea, sunt importante amintirile sătenilor şi clerului, de asemenea materialele păstrate în muzeul local.În monografie sunt identificate motivele şi circumstanţele istorice ale imigrării bejenarilor care s-au stabilit în Chirsovo. În procesul de cercetare s-a constatat că această colonie a fost înfiinţată în 1810, iar prima biserică, „Adormirea Maicii Domnului” – înălţată în 1812. În prezent funcţionează biserica din piatră, care a fost sfinţită în 1886. În lucrare se examinează în detaliu activitatea clerului bisericii. Spre deosebire de alte colonii, în Chirsovo, de la început, clerul a fost format din persoane cu educaţie spirituală. Practic toţi cunoşteau limbile rusă şi bulgară. Izvoarele arată că în perioada existenţei sale aici au efectuat slujbe divine 35 de preoţi-parohi, dintre care 16 moldoveni, 7 ucraineni şi 8 de origine bulgară, 2 găgăuzi, 1 rus şi 1 român. Printre ei se numără şi Vasili Manoilov, care în 1841, în Chirsovo, a făcut o copie manuscrisă a „Istoriei” lui Paisii din Hilendar. Tot aici este relevat impactul acestor feţe bisericeşti asupra tuturor aspectelor vieţii societăţii din Chirsovo, cum ar fi domeniul material şi cel spiritual. S-a constatat că la 4 decembrie 1841 sa deschis prima şcoală a bisericii. Absolvenţii acestei şcoli au adus o contribuţie importantă la dezvoltarea economică şi socială a satului. Este descrisă detaliat viaţă internă a bisericii, relaţiile între feţele bisericeşti şi persoanele civile, sunt reflectate problemele financiare, care au existat de-a lungul activităţii bisericii. Un loc aparte în lucrare îl ocu-pă informaţiile care prezintă relaţia dintre biserică şi sectanţi, care au desfăşurat o activitate amplă în Chirsovo. În lucrare este stabilită şi contribuţia bisericii la evoluţia vieţii obşteşti a satului. Anume locaşul sfânt a constituit centrul de susţinere şi colectare a banilor în diverse scopuri caritabile, pentru a-i ajuta pe cei săraci şi pe cei răniţi în timpul războiului, pentru achiziţionarea vehiculelor, a literaturii pentru biblioteca bisericii, ca suport şi susţinere pentru alte biserici şi mănăstiri, precum şi pentru cei care au vizitat locurile sfinte (pelerini) etc. Monografia este completată cu tabele statistice, fotografii de arhivă şi alte materiale documentare. Cartea va fi utilă tuturor celor interesaţi de viaţa spirituală a bulgarilor basarabeni, iar pe viitor va contribui la studierea istoriei bisericii bulgare din Basarabia.