Boris Boincean – un bucovinean îndrăgostit de сernoziomuri
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
313 1
Ultima descărcare din IBN:
2023-06-19 16:49
SM ISO690:2012
URSU, Andrei, JIGĂU, Gheorghe. Boris Boincean – un bucovinean îndrăgostit de сernoziomuri. In: Rolul agriculturii în acordarea serviciilor ecosistemice şi sociale, 25 noiembrie 2014, Bălți. Bălți: Tipografia Centrală, Chișinău, 2014, pp. 35-36. ISBN 978-9975-50-139-2.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Rolul agriculturii în acordarea serviciilor ecosistemice şi sociale 2014
Conferința "Rolul agriculturii în acordarea serviciilor ecosistemice şi sociale"
Bălți, Moldova, 25 noiembrie 2014

Boris Boincean – un bucovinean îndrăgostit de сernoziomuri


Pag. 35-36

Ursu Andrei, Jigău Gheorghe
 
Societatea Naţională a Moldovei de Ştiinţa Solului
 
 
Disponibil în IBN: 24 ianuarie 2022


Rezumat

Boris Boincean a avut nenorocul să se nască în an greu (1954), după război şi foame, dar şi norocul să apară pe lume în Bucovina de Nord, cîntată în doine şi balade. Ocrotit a fost Boris de Domnul Dumnezeu, exemplu i-au fost faptele înaintaşilor, poveşti i-a spus ţarina străveche, legănat a fost de apele Prutului, încălzit a fost de fagii înalţi şi mîndri, mîngîiat de vîntul de la munte. Drumul i-a fost luminat de stelele cerului bucovinean, iar dorul de casă şi dragostea de cei de acasă, oameni şi neam le-a prins din doinele care răsunau seara tîrziu undeva departe pe valea Prutului. Cînd veni timpul să ajungă învăţăcel, a mers la Moscova, alegînd pentru aceasta „Catedrala agronomiei” – Academia Agricolă Timireazev. Aici, departe de casă, a simţit, pentru prima dată, dorul de graiul matern, de doinele şi cîntecul românesc, dar cel mai mult de prieteni. Anume acestea l-au făcut să chibzuiască mult la alegerea drumului în viaţă, încît atunci cînd veni momentul să facă acest pas nu s-a lăsat măgulit de privilegiile Moscovei şi a ales MOLDOVA. A cîştigat el că a venit acasă, dar a cîştigat şi agronomia moldovenească - în persoana lui obţinînd un viitor cercetător încîntat de solurile din regiunea noastră. Norocul i-a surîs dîndu-i alături oameni buni, care, între timp i-au devenit nu doar colegi ci şi prieteni, adevăraţi susţinutori de care a prins rădăcini adînci în mănosul cernoziom din stepa Bălţilor. În scurt timp şi-a găsit şi locul în agronomia moldovenească, cununîndu-se pentru totdeauna cu tehnologiile de prelucrare a cernoziomurilor. Ascultîndu-i comunicările ştiinţifice şi citindu-i lucrările scrise, am constatat, că el omologhează cernoziomul cu pîinea de toate zilele din care felioarele trebuie tăiate cu multă grijă, fără a le pricinui durere. Aceasta l-a făcut să se preocupe de agricultura durabilă, la bază fiind protecţia cernoziomului. Lucrările ştiinţifice din acest domeniu au dus faima R. Moldova, dar şi a Bucovinei, în lumea întreagă, fiind publicate în SUA, Germania, România, Rusia, Ukraina ş.a. Îţi mulţumim, dragă prietene, pentru sîrguinţa de care dai dovadă la acest capitol şi să te răsplătească viaţa pentru tot ce faci, iar anii care ţi ia mai hărăzit Domnul să-i trăieşti cu aceeaşi demnitate.