Comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova marchează aniversarea a 60-a de la naştere şi 41 ani de activitate profesională a remarcabilului profesor - cercetător, doctor habilitat în ştiinţe agricole Boris Boincean. Calea în ştiinţă a doctorului habilitat Boincean Boris a fost una bine determinată din fragedă copilărie şi aprofundată în anii de adolescenţă şi tinereţe prin dragostea manifestată faţă de carte, baştină şi plaiul natal. De mic copil a fost încîntat de farmecul creator al pămîntului. După absolvirea cu menţiune a şcolii de opt ani din satul natal Vancicăuţi, raionul Noua-Suliţă, regiunea Cernăuţi este admis la Colegiul Agricol din satul Ţaul, raionul Donduşeni, iar apoi la Academia Agricolă „K. A. Timireazev” din Moscova, ambele fiind absolvite cu menţiune. Dascălii săi M. G. Paun, V. M. Bernaz, I. Gh. Ceaicovschi, A. M. Tulikov, B. A. Dospehov, A. M. Lîkov, M. F. Lupaşcu, I. P. Untilă, M. D. Vronschih, I. I. Liberstein, I. A. Krupenikov ș.a. l-au îndrumat să continue calea ştiinţei şi nu s-au dezamăgit de performanţele discipolului lor. Dorința de a se realiza ca savant, munca asiduă, insistenţa, eforturile întreprinse pentru a depăşi orice obstacole şi capacităţile genetice, i-au permis, datorită importantelor rezultate ştiinţifice, să ocupe un loc binemeritat alături de cei mai valoroşi oameni de ştiinţă în domeniul agriculturii. Lăudabile succese sînt marcate în agrotehnică, agroecologie, fitotehnie, pedologie, agrochimie ş.a. În acelaşi timp s-a manifestat în calitate de judicios organizator şi pedagog iscusit. În mediul ştiinţific dr. habilitat Boris Boincean este considerat, de rînd cu patriarhul agriculturii contemporane academicianul M. F. Lupaşcu, unul din fondatorii şi promotorii agriculturii durabile, inclusiv ecologice, în Republica Moldova. Principalele cercetări ştiinţifice, atît în anii de studii la Academia Agricolă ,,K. A. Timireazev” din Moscova, cît şi la Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia’’ din Bălţi, au fost consacrate fertilităţii solului şi productivităţii culturilor de cîmp ca bază a dezvoltării durabile a agriculturii. Atenţia primordială a fost acordată proceselor de transformare a substanţei organice a solului care reflectă capacitatea fertilă şi de producere a solului. Cercetătorul Boris Boincean a demonstrat printre primii în domeniu, că nu doar, şi nu atît cantitatea totală, dar calitatea substanţei organice a solului influenţează nivelul de producţie obţinut la diferite culturi pe soluri necernoziomice şi cernoziomice. A fost propus un set de indicatori în vederea aprecierii calităţii substanţei organice a solului. Mai mult ca atît, prin folosirea metodelor fizico-chimice moderne de analiză a compuşilor humici (fără separarea lor în acizi fulvici şi huminici) au fost determinate schimbările în structura acizilor humici la nivel molecular sub influienţa diferitor procedee agrotehnice. Prin utilizarea metodelor contemporane de cercetare, cu folosirea atomilor marcaţi de carbon, a stabilit coeficienţii de humificare, în dependenţă de doza şi adîncimea de încorporare în sol a resturilor vegetale ce deschid noi perspective pentru optimizarea sistemelor de lucrare şi fertilizare a solului în cadrul asolamentului. Totodată a devenit posibilă estimarea prealabilă a bilanţului substanţei organice a solului la etapa de planificare a sistemului de agricultură cu ulterioara ajustare pe parcursul implementării lui. Cercetările efectuate în experienţele de cîmp, pe un interval mare de timp, în cadrul ICCC ,,Selecţia’’, i-au permis fundamentarea unui nou concept de intensificare durabilă a agriculturii, bazat pe folosirea mai intensă a surselor regenerabile de energie, preponderent de origine locală, cu reducerea dependenţei de sursele energetice neregenerabile şi derivatele lor. A fost determinat efectul asolamentului pentru o gamă largă de culturi la amplasarea lor după diferiţi premergători şi diferite verigi ale asolamentului pe fond fertilizat şi nefertilizat. Respectarea asolamentului, cu o diversitate mai mare de culturi, permite reducerea cheltuielilor de producere la aplicarea îngrăşămintelor minerale şi pesticidelor în procesul de lucrare mecanică a solului, astfel contribuind la creşterea competitivităţii producătorilor agricoli şi la ameliorarea stării mediului ambiant. Aceste investigaţii au demonstrat, că nerespectarea asolamentului nu poate fi compensată cu cantităţi sporite de substanţe chimice sau aplicarea exagerată a uneltelor de lucru cu întoarcerea brazdei. Reieşind din aceste considerente şi ţinînd cont de perspectivele dezvoltării agriculturii în Republica Moldova, la iniţiativa doctorului habilitat Boincean Boris, în anul 1996, a fost iniţiată la Bălţi, o experienţă de cîmp de lungă durată în scopul studierii acţiunii şi interacţiunii rotaţiei culturilor, sistemelor de lucrare şi fertilizare a solului în asolament în lipsa mijloacelor chimice de combatere a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor. Această experienţă, împreună cu cea fondată anterior (anul 1989) în domeniul agriculturii ecologice şi modificările efectuate în schemele experienţelor de cîmp pe asolamente şi culturi permanente, au permis argumentarea posibilităţilor de tranziţie la un sistem de agricultură durabilă, inclusiv ecologică, în Republica Moldova. Rezultatele ştiinţifice privind influenţa asolamentelor, culturii permanente, lucrării, fertilizării şi irigării solului în asolament asupra productivităţii culturilor şi fertilităţii solului pe parcursul a 50 de ani, în experienţele de cîmp de lungă durată a ICCC ,,Selecţia”, au fost generalizate şi expuse în materialele conferinţei jubiliare, din anul 2012, dedicate celor 50 de ani de la fondarea experienţelor de cîmp de lungă durată. La conferinţă au participat savanţi notorii din Europa şi SUA. Materialele conferinţei au fost publicate la editura germană Springer în cartea „Solul ca Patrimoniu Mondial”, redactor fiind renumitul pedolog din Marea Britanie Dr. David Dent. Cartea este înalt apreciată de comunitatea ştiinţifică internaţională. Participanţii la conferinţă au susţinut opinia doctorului habilitat Boris Boincean referitor la faptul că folosirea separată a procedeelor agrotehnice în lipsa unei viziuni sistemice, de lungă durată, în domeniul agriculturii, a contribuit şi continuă să contribuie la degradarea intensă a solurlor de cernoziom, considerate, pe bună dreptate, bogăţia supremă a Republicii Moldova. Acest fapt, confirmat în experinţele de cîmp de lungă durată a ICCC ,,Selecţia’’, amplasate pe cernoziomul tipic din stepa Bălţiului, dar şi, în special, de practica agricolă din Republica Moldova, a servit drept motiv al propunerii de a recunoaşte cernoziomul tipic din stepa Bălţiului drept Patrimoniu mondial ocrotit de UNESCO. Cu atît mai mult, că anume aceste soluri au stat la baza formării ştiinţei solului de către fondatorul ei profesorul V. V. Docuceaev, în timpul expediţiilor sale în Basarabia. Monolitele de sol din această localitate erau expuse, la începutul secolului trecut, în calitate de exponate la expoziţiile internaţionale din Chicago şi Paris, ca etalon după nivelul lor de fertilitate pentru toate solurile din lume. Un merit deosebit îi aparţine doctorului habilitat Boincean Boris în menţinerea, extinderea şi punerea în valoare a experienţelor de cîmp de lungă durată din cadrul ICCC ,,Selecţia’’, precum şi în promovarea rolului polifuncţional al solului şi necesităţii ocrotirii lui pentru generaţiile următoare. Cu regret, societatea nici pe departe nu conştientizează la justa valoare rolul solului şi ale altor resurse naturale în asigurarea dezvoltarii durabile pe viitor. Din iniţiativa profesorului, cercetătorului, doctorului habilitat Boris Boincean, în anul 2003, la Universitatea de Stat ,,Alecu Russo’’ din mun. Bălţi a fost deschisă Facultatea de Ştiinţe ale Naturii şi Agroecologie. Fondarea şi desfăşurarea activităţii Facultăţii şi catedrei corespunzătoare, de la bun început, este strîns legată de numele Dumnealui. Experienţa acumulată pe tărîmul ştiinţific este transmisă, cu multă pasiune, studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor. Graţie profesorului Boris Boincean cîmpurile experimentale ale Institutului de Cercetări pentru Culturile de cîmp ,,Selecţia’’ au devenit laboratoare „vii” în pregătirea viitorilor specialişti, inclusiv viitorilor cercetători ştiinţifici. La iniţiativa Dumnealui, pe lîngă Catedra de Ştiinţe ale Naturii şi Agroecologie, a fost deschisă Şcoala Fermierului pentru tinerii ţărani împroprietăriţi, care nu au pregătirea necesară în utilizarea raţională a terenurilor agricole şi întreţinerea animalelor. Calitatea şi profunzimea lucrărilor ştiinţifice publicate a fost înalt apreciată de comunitatea ştiinţifică din ţară prin conferirea, de două ori, a Premiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru rezultate excelente în cercetare. Monografiile doctorului habilitat Boris Boincean: «Экологическое земледелие в Республике Молдова» (1999) Agricultura ecologică în Republica Moldova, «Ведение хозяйств на экологической основе в степной и лесо-степной зонах Молдовы, Украины и России» (Walter Goldstein, Boris Boincean (2000) Gospodarirea în bază ecologică în zonele de stepă şi silvo-stepă a Moldovei,Ucrainei şi Rusiei, „The Black Earth. Ecological Principles for Sustainable Agriculture on Chernozem Soils” (Krupenikov I. A., Boincean B. P., Dent D., 2011) Pamînt negru. Principii ecologice pentru Dezvoltarea Durabilă a Agriculturii pe Solurile de Cernoziom sînt considerate cărţi de căpătîi pentru specialiştii din agricultură. Doctorul habilitat Boris Boincean a reprezentat, cu demnitate, ţara la diferite foruri ştiinţifice pe diverse continente ale Terrei, demonstrînd un nivel înalt de pregătire profesională. Recent, Comisia Europeană a desemnat candidatura Domnului Boincean în calitate de expert pentru proiectele înaintate la concurs în cadrul Programului European de Cercetare şi Inovare ,,Horizon 2020’’, reprezentînd totodată Moldova la Comitetul de Program din Bruxel. Dumnealui activează ca expert la Consiliul Naţional pentru Atestare şi Acreditare, la Consiliul de Expertizare pe lîngă Academia de Ştiinţe a R. Moldova, este Preşedinte al Seminarului de Profil pe lîngă Universitatea Agrară de Stat din R. Moldova, Preşedinte şi membru al Consiliilor Ştiinţifice Specializate pentru susţinerea tezelor de doctor în ştiinţe agricole, membru al Asambleei Academiei de Ştiinţe a Moldovei ş.a. Un semn de recunoştinţă internaţională este colaborarea ştiinţifică cu savanţi din SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania, Cehia, Olanda, Elveţia ș.a., care îl invită mereu pentru a se împărtăşi cu rezultatele cercetărilor, a participa la foruri internaţionale, a elabora în comun lucrări ştiinţifice. Doctorul habilitat Boincean Boris acordă o atenţie deosebită implementării realizărilor ştiinţifice în producere, menţinînd legături strînse cu producătorii agricoli din diferite raioane ale Republicii Moldova, indiferent de dimensiunile şi formele de proprietate asupra terenurilor, participînd la seminare, emisiuni radio şi TV în vederea promovării bunelor practici agricole orientate spre majorarea nivelului de producţie, restabilirea fertilităţii solului şi ocrotirea mediului ambiant. Cu participarea directă a domnului B. Boincean au fost pregătite o serie de recomandări pentru producătorii agricoli pe asolamente, sisteme raţionale de lucrare şi fertilizare a solului, tehnologii de cultivare a culturilor de cîmp, inclusiv cu aplicarea tehnologiilor alternative. Doctorul habilitat Boris Boincean are merite şi în organizarea ştiinţei agrare din Republica Moldova. În diferite perioade a exercitat funcţia de secretar ştiinţific, director adjunct în problemele ştiinţei, director general al Asociaţiei Ştiinţifice de Producere ,,Selecţia’’ şi director al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Cîmp. Din anul 1990 şi pînă în prezent activează în calitate de şef al Secţiei de sisteme agricole la acelaşi institut. Împreună cu colegii de la Universitatea Agrară de Stat a pregătit manualul de ,,Agrotehnică” în limba română, care este folosit la instruirea viitorilor specialisti din instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate din ţară. Pe parcursul vietii a demonstrat perseverenţă, disciplină, ataşament şi dăruire în realizarea eficientă a obiectivelor propuse, acestea fiind pretinse mereu şi de la subalterni. Vîrsta de 60 de ani este doar o etapă în activitatea profesională a profesorului cercetător, doctorului habilitat Boris Boincean. Cu cunoştinţele şi experienţa acumulată urmează să fie realizate încă multe lucruri frumoase pe măsura capacităţilor sale intelectuale şi atitudinii deosebite faţă de muncă. Fie ca cele propuse să se îndeplinească cu succes. Sănătate, succese şi baftă în toate! La mai mult şi la mai mare !