Copiii şi tinerii de azi nu sunt polarizaţi pe deplin feminin sau masculin, realitate ce ridică unele probleme privind acceptarea lor socială şi chiar autoacceptarea. Copilul nedorit de familie, îndeosebi de mamă, intră de la naştere într-o matrice relaţională confuză, ostilă, anxiogenă. Acceptarea necondiţionată a identităţii copilului este o condiţie importantă în asigurarea unei aprecieri de sine adecvate, a unei stări psihice favorabile, a unei adoptări psiho-sociale adecvate. Intervenţiile realizate, pe baza celor două cazuri, au fost orientate spre apropierea relaţiei mamă-fiu/fiică, spre identificarea acelor resurse interioare individuale care odată deblocate, pot asigura o existenţă mai armonioasă, corespunzătoare nevoilor şi intereselor personale. Scopul cercetării rezidă în diminuarea anxietăţii prin terapia copilului în context familial, formarea stimei de sine, acceptare de sine.

Today children and young people are not fully polarized as male or female – reality which raises some issues on their social acceptance and even self acceptance. Unwanted child, especially by the mother, falls from birth in a confused, hostile, anxiogenic relational matrix. Unconditional acceptance of the child's identity is an important prerequisite in ensuring an adequate self-esteem, a positive mental state and an appropriate psychosocial adoption. Interventions made on the basis of two cases were oriented on the close mother-son/daughter relationship identifying those individual inner resources that once unlocked can ensure a more harmonious existence corresponding to the needs and personal interests. The research purpose lies in reducing anxiety through child therapy in the family context, the formation of self-esteem, self-acceptance.