Autorii prezintă zece medalii de bronz aparținând colecțiilor Muzeului Național de Antichități din București (care a devenit, în 1956, Institutul de Arheologie, astăzi Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”). Toate medaliile se referă la prima participare a României la o expoziție universală – Expoziția Universală de la Paris din 1867. Opt (dintre care șase prezentate în premieră) sunt medalii comemorative din seria Histoire du travail, pour services rendus, iar altele două fac parte din seria Récompenses și pot fi identificate în lista publicată de comisia română a expoziției. Primele opt medalii au fost bătute pentru standul românesc al Galeriei de Istorie a Muncii, care s-a bucurat de o foarte bună apreciere din partea publicului. Organizat de Muzeul de Antichități din București, acest stand a cuprins celebrul Tezaur de la Pietroasa și obiecte de artă românească veche (piese de aurărie liturgică și broderii bizantine sau țesături medievale dintre cele mai spectaculoase), aduse de la mănăstirile Argeș, Cozia, Bistrița, Govora, Cotroceni, Horezu și Căldărușani în recent creata Subsecțiune Eclesiastică a muzeului. Muzeul a primit o medalie comemorativă în numele său, precum și o medalie comemorativă în numele fiecărei mănăstiri reprezentate în colecție. Piesele care au alcătuit, la sfârșitul secolului al XIX-lea, Subsecțiunea Eclesiastică a Muzeului de Antichități au stat la baza Colecției de Artă Veche Românească a Muzeului Național de Artă al României, iar tezaurul de la Pietroasa este expus astăzi la Muzeul Național de Istorie a României. În ceea ce privește cele două medalii-recompense, prima a fost acordată inginerilor Ministerului Lucrărilor Publice pentru Carte topographique de la Roumanie méridionale (Valachie), menționată în catalogul publicat de comisia română a expoziției. Legenda celeilalte este eliptică (Exposition collective de la Roumanie) și, aparent, nu are sens, dar autorii prezintă argumente în favoarea identificării sale cu medalia oferită pentru Exposition collective des soies de la Roumanie, inclusă în lista publicată de comisia română a expoziției. La Expoziția Universală de la Paris din 1867 au fost trimise și produse din județele din Basarabia de Sud – Cahul, Bolgrad și Ismail (aflate în componența Moldovei și apoi a României între 1856 și 1878), cu o bună reprezentare a coloniilor bulgărești, și a fost acordată o medalie recompensă de bronz pentru lânurile (laines) întreprinderii Tulcéano frères, Ismaïl. Autorii prezintă câteva considerații despre istoria Muzeului Național de Antichități, care continuă să existe ca sector în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, unde se păstrează o parte dintre vechile și celebrele sale colecții arheologice și numismatice, arhivele sale științifice și istorice, dar și fondurile constituite după crearea Institutului.