Structurarea apei sub influenţa unor factori externi ce induc modificări energetice (temperatura, radiaţiile IR sau lumina solară) este un proces care conduce la apariţia structurilor de tip clatrat în masa apei. Clatraţii apei sunt asocieri moleculare de tip “cuşcă” care se realizează prin legături de hidrogen, în interiorul cărora sunt imobilizate chiar molecule de apă. Orice modificare structurală indusă poate fi evidenţiată prin spectrometria în infraroşu (IR), urmărind modificarea energiilor de vibraţie ale legăturilor O-H din punţile de hidrogen, respectiv poziţia benzilor de frecvenţă. Scopul acestui studiu este de a analiza stabilitatea dinamică a clatraţilor apei sub influenţa luminii soarelui. Rezultatele experimentale, concret modificările spectrului IR mai ales în regiunea vibraţiilor de întindere a legăturilor O-H, demonstrează că expunerea apei la radiaţia solară a condus la formarea unui număr mare de legături de hidrogen, ceea ce, asociat cu datele de spectrometrie de raze X, indică formarea clatraţilor în probele studiate. Când probele sunt ţinute în întuneric, apare o nouă restructurare a apei cu ruperea legăturilor de hidrogen din clatraţi şi revenirea la structurile de dinainte de expunere. Este de remarcat faptul că formarea şi dezagregarea clatraţilor sub acţiunea radiaţiei solare are loc la temperatura ambientală.