Prezenta cercetare este dedicată conceptualizării păpușii „Țiganca Moldovei” (elaborată și confecționată în perioada sovietică) ca simbol etnocultural. Păpușa „Țiganca Moldovei”, confecționată la fabrica de jucării din Chișinău de către Asociația Întreprinderilor Chimice din RSS Moldovenească în anul 1975, a fost realizată conform schiței S. M. Cervinskaya, pictorul principal al întreprinderii, membru al UAP din URSS. Produsele fabricii au fost exportate în multe țări din întreaga lume, inclusiv Bulgaria, Polonia, Germania, Franța, precum și Japonia, Canada, Statele Unite ale Americii. Drept dovadă a relevanţei acestui produs, sunt păpușile care apar la licitațiile online și care diferă între ele doar prin variante de costum și bijuterii. Păpușa „Țiganca Moldovei”, produsă la fabrica de jucării din Chișinău la mijlocul anilor 70, alături de alte păpuși, purtătoare de conotații etnice, se încadra în planul de stat pentru producerea de suveniruri ca o resursă importantă pentru creșterea atractivității turistice și modelarea imaginii republicii. Actualmente, după ce au trecut mulți ani, păpuşa a devenit nu doar o imagine a acelei perioade, ci și un simbol al percepției romantice a poporului rom. Se știe că păpușile produse în perioada sovietică erau verificate de către Comisia specială pentru studierea jucăriilor din URSS, din care făceau parte etnografi și profesori proeminenți. Acest lucru se datora faptului că fabricarea păpușilor era subdivizată, în principal, în producție personalizată și producție industrială, păpușile fiind destinate populației din diferite categorii de vârstă. Păpușa „Țiganca Moldovei” este valoroasă prin faptul că ea a trecut, cu timpul, din lumea obiectelor în lumea conceptelor, însumând idealurile și problemele epocii sovietice. Este important faptul că păpușa „Țiganca Moldovei”, grație ideii autoarei, transmite în continuare atât mesaje universale, cât și etnoculturale, întruchipând identitatea grupului etnic de care aparține, reprezentând portretul și simbolul acestuia.