Cetatea Bender – istorie și arheologie
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
433 7
Ultima descărcare din IBN:
2023-06-12 15:46
SM ISO690:2012
MUSTEAŢĂ, Sergiu. Cetatea Bender – istorie și arheologie. In: Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie, 4 iunie 2021, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2021, Ediția VII, p. 43. ISBN 978-9975-152-09-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie
Ediția VII, 2021
Sesiunea "Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie"
Chișinău, Moldova, 4 iunie 2021

Cetatea Bender – istorie și arheologie


Pag. 43-43

Musteaţă Sergiu
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 9 iunie 2021


Rezumat

Comunicarea prezintă pe scurt istoria cetăţii Tighina-Bender și istoricul cercetărilor arheologice ale acestui sit. Cetatea este una dintre cele mai importante fortificaţii medievale din Europa de Est și este un monument naţional, înscris în Registrul de stat al monumentelor protejate din Republica Moldova (nr. 12 (2238). Paradoxal, dar cetatea nu a beneficiat de o cercetare arheologică serioasă până astăzi. Monumentul a fost subiectul unor investigaţii arheologice modeste în anii 1969, 1990 și 2019. Această situaţie s-a datorat faptului că în perioada sovietică cetatea era o bază militară și era închisă publicului. Transformarea sa recentă în muzeu, lansarea unui proiect de reabilitare și accesul asigurat în interiorul fortificaţiei ne dau speranţe în posibilitatea transformării acestui sit într-unul dintre cele mai atractive locuri turistice din Republica Moldova. În contextul proiectului de reabilitare a cetăţii, lansat recent și finanţat din fonduri europene, am realizat în toamna anului 2019 săpături arheologice preventive, ale căror rezultate vor fi prezentate în această comunicare. Cercetările arheologice au fost efectuate în diferite zone ale cetăţii. Aceste săpături, chiar dacă s-au realizat pe suprafeţe mici, sunt foarte importante și susţin ideea necesităţii de a face săpături arheologice la scară largă în interiorul și în afara cetăţii. Dar aceste cercetări trebuie realizate împreună cu colegi din alte domenii, cum ar fi geologie, arhitectură etc. *