Rolul unor tulpini de alge cianofite în procesul de epurare a apelor reziduale de la complexele avicole
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
374 2
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-02 16:45
SM ISO690:2012
DONŢU, Natalia, USTUROI, Rodica, MELNICIUC, Cristina, ŞALARU, Vasile. Rolul unor tulpini de alge cianofite în procesul de epurare a apelor reziduale de la complexele avicole. In: International Conference of Young Researchers , 5-6 noiembrie 2009, Chişinău. Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2009, Ediția 7, p. 34. ISBN 978-9975-70-901-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
International Conference of Young Researchers
Ediția 7, 2009
Conferința "International Conference of Young Researchers "
Chişinău, Moldova, 5-6 noiembrie 2009

Rolul unor tulpini de alge cianofite în procesul de epurare a apelor reziduale de la complexele avicole


Pag. 34-34

Donţu Natalia, Usturoi Rodica, Melniciuc Cristina, Şalaru Vasile
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 3 iunie 2021


Rezumat

Printre principalele surse de poluare a bazinelor acvatice în Republica Moldova se consideră reziduurile de origine animalieră (avicole, porcine, bovine), care afectează calitatea apei nepermiţând utilizarea ei în alimentaţie şi irigare. O alternativă la practica curentă de diminuare a deşeurilor este folosirea lor în calitate de medii nutritive pentru alge. Ca rezultat la obţinerea diferitor culturi de alge are loc convertirea N şi P în valoarea potenţială a biomasei algale. În vederea realizării acestei idei ne-am pus ca scop de a confirma datele din literatură referitor la rolul algelor cianofite în procesul de epurare biologică a apelor reziduale de la aceste complexe. Experimentele au fost realizate în condiţii de laborator utilizându-se algele Anabaena propinqua, Nostoc flageliforme şi Nostoc gelatinosum, cultivate pe medii minerale cu adaos de ape reziduale (1, 5, 10 %) la temperatura de 23 ° C Rezultatele obţinute demonstrează că apele reziduale au un conţinut mărit de substanţe biogene(NO3 -, NO2 -, NH4 +, PO4 3+), necesare pentru dezvoltarea algelor. După 14 zile de cultivare s-a efectuat analiza chimică a apei tuturor probelor conform metodicii, stabilindu-se că concentraţia ionilor de fosfor (PO4 3+) au fost epuizată complet în varianta cu 1 % de ape reziduale în care se dezvoltă Nostoc flageliforme. În variantele cu algele Anabaena propinqua şi Nostoc gelatinosum concentraţia de PO4 3+ în mediu cultural, dimpotrivă, a crescut în primul caz până la 4,6 mg/l şi în al doilea- 1.95 mg/l. Formele de N (nitraţi, nitriţi) s-au redus complet în toate variantele cu excepţia celei de 1 % cu Nostoc gelatinosum (0,14 mg/l). Aceasta se lămureşte probabil prin faptul că alga, fiind pusă în condiţii cu concentraţia redusă a N a început asimilaţia a acestui element din atmosferă. Concentraţia azotului amoniacal s-a redus evident în toate variantele, însă cel mai intens a fost asimilat în varianta cu 10% de ape reziduale cu alga Nostoc gelatinosum de la 11,8 mg/l la 0,86 mg/l Cele relatate mai sus confirmă posibilitatea utilizării algelor cianofite în calitate de purificatori ai apelor reziduale, biomasa cărora ulterior poate fi valorificată ca supliment în nutriţia animalelor sau ca fertilizator biologic al solului.

Cuvinte-cheie
alge cianofite, ape reziduale, complexe zootehnice, epurare