În rezultatul cercetărilor noastre efectuate în ariile protejate pe parcursul anilor 2003-2006, s-a stabilit faptul, că impactul antropic direct (construcţia barajelor, desecarea mlaştinilor, păşunatul intensiv) şi cel natural ca consecinţă (trecerea pînzei freatice la niveluri mai joase, gradul înalt de mineralizare în sol etc.), a influienţat negativ asupra evoluţiei biodiversităţii acestor ecosisteme. Astfel, în genofondul floristic au o pondere semnificativă speciile terofite (cca 24%), adventive şi cosmopolite (cca 11%), xero-mezofite (cca 24 %), amfitolerante (cca 29%). Au dispărut 4 specii de plante rare semnalate de unii cercetători în ariile protejate Valea Mare - Alnus incana, A. glutinosa, Botrychium virginianum şi Nemţeni - Epipactis palustris. La nivel fitocenotic s-a înregistrat micşorarea suprafeţelor ocupate de comunităţile de plante acvatice şi palustre în ariile protejate Valea Mare şi Zberoaia-Lunca . Vulnerabilitatea ecosistemelor a favorizat instalarea şi dezvoltarea vegetaţiei ruderale, dintre care remarcăm fitocenozele asociaţiilor ArctioBallotetum nigrae Morariu 1943 şi Tanaceto-Artemisetum vulgaris Br.-Bl. 1949 răspîndite în toate ariile protejate cercetate. În scopul diminuării impactului natural şi antropic, precum şi pentru optimizarea conservării diversităţii vegetale în ariile protejate forestiere se propun următoarele măsuri: 1. Stabilirea regimului de exploatare a barajului Costeşti-Stînca pentru menţinerea viiturilor maxime necesare restabilirii şi asigurării continuităţii ecosistemelor de luncă; 2. Reconstrucţia ecologică a arboretelor necorespunzătoare staţiunii; 3. Respectarea regimului de pază şi protecţie a ariilor protejate.