Pentru estimarea stării de sănătate este necesar de a studia acţiunea factorilor nocivi industriali asupra muncitorilor, morbiditatea, ITM, traumatismul industrial etc. Aceasta fiind necesar pentru propunerea înlăturarii şi/sau neutralizării acestor factori şi alegerea unor rezolvări ce ar permite păstrarea şi fortificarea sănătăţii muncitorilor. Analiza situaţiei sanitaro-igienice reale la întreprinderile de producere a materialelor de constucţie la etapa contemporană prezintă un interes deosebit. Materialele folosite pentru analiza factorilor nocivi ce acţionează asupra sănătăţii muncitorilor din sfera dată au fost colectate la Centrul Naţional de Sănătate Publică, Centrul Municipal de Sănătate Publică, în arhiva întreprinderii pentru producerea cărămizii SA “Macon”, cît şi date rezultate din investigaţiile care s-au efectuat în halele întreprinderii luată ca obiect de cercetare. Pentru analiză s-a folosit metoda igienică care constă în cercetarea şi descrierea sanitară a întreprinderii. Această metodă se complectează cu cele de investigaţii de laborator şi instrumentale. S-a folosit şi metoda de cercetare expres, care ne permite să determinăm cu o precizie mai mică, dar foarte repede, diferiţi factori nocivi. O altă metodă de calcul care caracterizează morbiditatea este metoda de statistică sanitară. Metoda Epidemiologică a fost folosită pentru studierea bolilor infecţioase şi neinfecţioase. Predominarea vădită a IRA la întreprindere în anii 2006-2010 este cauzată de faptul că muncitorii sînt supuşi acţiunii factorilor microclimatici nefavorabili (temperatura joasă în perioada rece; umeditatea relativă mărită; curenţi de aer). Totodată temperatura joasă duce la suprarăcirea organismului, condiţionând astfel scăderea rezistenţei organismului la diferite boli. Mărirea cotei părţi a bolilor sistemului locomotor la SA”Macon” (2006- 23,74%; 200723,01%; 2008-19,27%; 2009-24,83%; 2010-22,47%;) şi a bolilor sistemului nervos periferic este legată de acţiunea factorilor nocivi: vibraţia şi zgomotul, munca fizică grea. Depăşirea normativă a CMA a pulberilor a contribuit la sporirea cotei părţi a bolilor respiratorii cronice şi a căilor respiratorii (angină, faringită). Un moment important este şi numărul înalt a traumelor şi afecţiunilor sistemului cardio-vascular. Aceasta ne demonstrează că la întreprindere nu se respectă un regim de muncă şi odihnă adecvat, nu se efectuează profilaxia oboselii. În ce priveşte morbiditatea femeilor, vedem că muncitoarele sunt supuse mai des bolilor sistemului genito-urinar astfel înregisrînd un procent mai înalt în anul 2009 unde avem femei-13,88% ; bărbații-2,66%; în anul 2010, avem femei-10,0%; bărbați-2,73%; în 2008, femei-9,83%; bărbați-2,79%; în 2007, femei-5,43%; bărbați-3,66%; în 2006, femei-3,84%; bărbați-1,76%; deasemenea sunt supuse mai des bolilor sistemelor: gastro-intestinal şi uneori cardio-vascular. În concluzie putem spune că este nevoie de izolarea și ermetizarea lucrului producător de zgomot, izolarea fonică, automatizarea și conducerea de la distanțe a proceselor producătoare de zgomot, cît și organizarea lucrului în schimburi pentru a evita contactul timp îndelungat cu zgomotul. Dotarea încăperilor sanitare și a dușurilor cu apă caldă, încălzirea încăperilor pentru personal cît și dotarea personalului cu echipament de protecţie individuală. Pentru a determina starea de sănătate a muncitorilor este nevoie de efectuarea examenului medical conform ord.132, iar pentru estimarea stării de sănătate în relaţie cu factorii mediului ocupaţional este nevoie de supravegherea de mai departe a condiţiilor şi a regimului de muncă.