Comisia de acordare a titlului ştiinţific de “DOCTOR HONORIS CAUSA” Domnului Academician EUGENIU A. GREBENICOV din cadrul ACADEMIEI DE STIINTE A FEDERATIEI RUSE din MOSCOVA instituită de Senatul Universităţii Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iaşişi alcătuită din: 1. Prof.univ.dr.ing. Spiridon CREŢU – Preşedinte, prorector al Universităţii Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iaşi 2. Prof.univ.dr.doc.ing. Petre P. TEODORESCU – Preşedintele Secţiei de Mecanică Tehnică, Academia de Ştiinte Tehnice din Romania, Universitatea Bucureşti 3. General.dr.ing. Dumitru Dorin PRUNARIU - Preşedintele Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Spaţiale Romane, Bucureşti 4. Prof.univ.dr.ing. Peter LORENZ – Universitatea de Ştiinte Aplicate – HTW des Saarlandes, Saarbrucken, Germania 5. Prof.univ.dr.ing. Ion BOSTAN – Rectorul Universităţii Tehnice a Moldovei din Chişinau, Republica Moldova 6. Prof.univ.dr.ing. Valeriu DULGHERU- Şef Catedra Organe de Maşini şi Mecanisme, Universitatea Tehnică a Moldovei din Chişinău, Republica Moldova 7. Prof.univ.dr.ing. Daniel CONDURACHE - Sef catedra Mecanica Teoretica, Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi 8. Prof.univ.dr.ing. Cezar OPRISAN – Decanul Facultatii de Mecanica, Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi 9. Prof.univ.dr.ing. Dumitru OLARU – Sef catedra Organe de masini si Mecatronica, Facultatea de Mecanica, Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi îşi motivează hotărârea de a conferi Domnului Academician EUGENIU A. GREBENICOV cel mai înalt titlu ştiinţific pe care un for universitar îl poate oferi unei personalităţi româneşti de mare prestigiu ştiinţific pe plan mondial, ca o recunoaştere oficială a contribuţiilor de excepţie aduse pe tărâmul ştiinţelor matematice şi mecanice, contribuţii ce au stat la baza dezvoltării cercetării spaţiului cosmic în ultima jumătate de secol. CONTRIBUŢII DECISIVE ALE ACADEMICIANULUI EUGENIU GREBENICOV EXPLICATE DE CĂTRE DOMNIA SA “Din punctul de vedere al matematicii abstracte am nişte rezultate care generalizează metoda universală numită ”metoda Krylov”. Teoremele pe care leam demonstrat cu 30-40 ani în urmă au dezvoltat direcţia foarte vestită în lume care se numeşte teoria sintopică Krylov-Bogoliubov. Dar din punct de vedere practic eu şi colegii mei, profesorii E.Axionov şi V.Diomin, pe când eram tineri, în anii 1962-1963 eram deja cu toţii doctori, am propus un model matematic pentru cercetarea orbitelor sateliţilor artificiali care a dat o economie enormă statului sovietic, de milioane de ruble. Acum ea se numeşte în literatura de specialitate „problema GreDiAks” – Grebenicov, Diomin şi Axionov. Până la ea, statul cheltuia la fiecare satelit 50 de mii în loc de o rublă. Cum? În anii 1960, o oră de lucru la cel mai performant calculator (БЭСМ- 6) din URSS costa o mie de ruble. Ca să calculezi poziţia unui satelit timp de 24 ore, iar în anii 1960 erau vreo sută de sateliţi, costa 24 mii de ruble. Lucrau în direcţia aceasta vreo 40-50 de calculatoare şi se cheltuiau sume uriaşe. Noi am descoperit o formulă care reducea esenţial volumul calculelor, astfel obţinându-se economii de milioane de ruble. Acum toţi folosesc metodele noastre. În „problema GreDiAks”, astăzi se organizează conferinţe internaţionale. E matematică pură, dar ca omul simplu care e departe de ştiinţă, să înţeleagă, explic: traiectoria, orbita oricărui satelit în prima aproximaţie se aseamănă cu o elipsă, dar în termeni exacţi, aceasta e o orbită foarte complicată. În primul rând, după fiecare rotaţie punctul final nu coincide cu punctul iniţial. Nu există o traiectorie care să fie exact închisă, numaidecât este o abatere mică. Un satelit face 15 rotaţii în 24 de ore, deci se abate şi devierea aceasta creşte în timp. Ca să calculezi la computer coordonatele, poziţia satelitului în orice moment de timp, altădată erau necesare, după cum am spus, cheltuieli enorme. Dar datorită formulei GreDiAks, doar cu creionul şi tabelul poţi calcula în 2 minute. Atunci s-a discutat în URSS dacă rezultatele în matematică pot fi calificate ca invenţie. În fizică, chimie există noţiunea de „descoperire”. În matematică însă, nu. Pentru că orice teoremă în sine este deja o descoperire. Comitetul de Stat pentru Invenţii pornise dezbaterile: poate fi considerată ca descoperire teoria noastră, dar nu s-a luat nicio decizie în acest sens.” CERCETĂRI RECENTE ALE ACADEMICIANULUI EUGENIU GREBENICOV EXPLICATE DE CĂTRE DOMNIA SA “Eu am propus, cu 10-12 ani în urmă, o direcţie nouă în dinamica şi mecanica cerească, în cosmodinamică putem să spunem, care se numeşte dinamicaomografică. E o nouă direcţie în matematica aplicată legată de teoria cosmosului. Ea nu putea să apară cu 30 de ani în urmă. De ce? Pentru că atunci când programatorii au demonstrat noile posibilităţi ale calculatorului, au avansat imediat şi posibilităţile matematicii. În toate sistemele vechi de calcul nu existau operaţii cu simboluri, computerul nu putea să scrie formula: a la pătrat plus b la pătrat este egal cu c la pătrat. De ce? Computerul cere – spune cu ce-i egal a, b, c şi atunci va calcula. Sistemele simbolice de programare care au apărut recent permit să facem toate operaţiile algebrice cu formule. În lume sunt 2 sisteme – Mathematica şi MAPLE – care permit computerului să scrie formule. Asta se numeşte algebră computaţională. Eu visez ca în şcolile din Republica Moldova, dar şi în România, în Rusia, să fie aplicate aceste sisteme computaţionale în primul rând în licee. Ca liceenii să înveţe matematica folosind sisteme de programare computaţionale. În Germania, Polonia, Franţa liceenii folosesc aceste sisteme noi. 50-60 la sută din liceele Poloniei le folosesc, în Germania cred că 80 la sută. Înainte se numeau sisteme computaţionale de calcul, acum se numesc sisteme computaţionale algebrice, când computerele lucrează numai cu simboluri. Datorită acestor metode acum avem un instrument foarte solid de a demonstra teoreme în geometrie, topologie, algebră. La demonstrarea teoremelor trebuie să lucreze logica. Mulţi spun: dacă computerele dispun de asemenea programe, la ce bun să mai înveţi teoreme? Trebuie promovate alte metode de studii. Eu am organizat la Chişinău câteva conferinţe, am invitat specialişti din Germania şi la Universitatea Tehnică 2-3 facultăţi folosesc astăzi sisteme computaţionale algebrice în procesul de instruire. Visez ca şi la Universitatea de Stat, unde învaţă matematicieni, fizicieni, să se extindă această practică. Acest lucru trebuie organizat neapărat. Un astfel de sistem costă 1500 de dolari. Firmele care sunt în Germania, Polonia le instalează, instruiesc 2-3 specialişti, asigură consultanţă. Este un sistem nou de demonstrare în matematică şi de a o înţelege la un alt nivel. Sistemele computaţionale algebrice trebuie neapărat introduse în Moldova.” Teoria ecuaţiilor diferenţiale şi mecanica neliniară, în particular dinamica cosmică, au devenit preocupările esenţiale de cercetare ale tânărului savant: la 25 de ani devine doctor, iar la 35 – doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice. Rezultatele sale ştiinţifice s-au materializat în circa 30 de monografii şi în peste 300 de publicaţii. Academicianul Eugeniu Grebenicov a lucrat alături de marii matematicieni sovietici care au asigurat realizarea zborurilor în cosmos. Unul dintre remarcabilele sale rezultate a condus la revoluţionarea metodei de calcul a orbitelor navelor spaţiale. O contribuţie deosebită a fost adusa şi la dezvoltarea tehnicii de calcul performante. Profesorul Grebenicov a creat o veritabilă şcoală matematică – a fost conducătorul ştiinţific a peste 40 de doctori în ştiinţe, care astăzi lucrează în mai multe state ale lumii. Merită menţionat faptul că este mare numărul studenţilor şi tinerilor cercetători din Republica Moldova pe care academicianul Grebenicov i-a ajutat, i-a încurajat şi i-a susţinut cu toată ardoarea sufletului său. Pentru rezultatele excelente, înregistrate în ştiinţă şi aplicaţiile ei, profesorul Grebenicov a fost distins cu Premiul de Stat al URSS în 1973, Premiul Guvernului URSS – în 1983, Premiul “Nikolai Krylov” al Academiei de Ştiinţe din Ucraina – în 1999. Drept omagiu adus contribuţiei savantului matematician Eugen Grebenicov în ştiinţă, Comitetul Internaţional de Astronomie i-a dat unei planete mici din sistemul solar numele “Grebenicov”. De altfel, doar 12 români celebri, printre care Mihai Eminescu, George Enescu, Constantin Brâncuşi, au numele eternizate pe firmamentul bolţii cereşti. Profesorul Eugeniu Grebenicov, de asemenea, a fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa a 6 universităţi, inclusiv a Universităţii Tehnice a Moldovei şi a Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj - Napoca. ACADEMICIANUL EUGENIU GREBENICOV ŞI ROMÂNIA În 1993 când Universitatea de Stat „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca îi conferă titlul de doctor honoris causa Academicianul Eugeniu Grebenicov a rostit celebrele fraze: „M-am născut român şi am să mor român, căci naţionalitatea este precum chipul său încălţările. Naţiunea „moldovenească” a fost inventată de Stalin ca şi „limba moldovenească”. Pe românii din Ucraina îi mai acceptă ca români, însă pe cei din Moldova nu, ca nu cumva să le treacă prin gând ideea de a se reuni cu fraţii de peste Prut. E una din invenţiile cele mai diabolice ale comuniştilor de atunci, pe care o promovează insistent şi cei de acum. De aceea, nici nu vor să mă mute în Republică, probabil, fiindcă eu subliniez că sunt român şi vorbesc româneşte. Chiar dacă o bună parte din viaţa mea am vorbit şi am scris ruseşte, nu mi-am uitat totuşi limba mamei. Şi nu o voi uita şi nu mă voi dezice de ea niciodată. Sunt mândru şi solidar cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, care a ştiut să apere demnitatea adevărului pe care trebuie să-l slujească. Nu există naţiune moldovenească şi limbă moldovenească după cum nu există naţiune şi limbă oltenească, bănăţeană, maramureşeană, bucovineană, transnistreană. Există români şi limba română şi punctum, vorba clasicului. Cu această convingere am să intru şi în mormânt”. In 9 octombrie 2004 a participat la Alba - Iulia, la Congresul al VIII –lea al Spiritualităţii Româneşti unde a ţinut un patetic discurs despre limba şi naţiunea română. In anul 2009 a participat la Iaşi la Simpozionul CUCUTENI 5000 REDIVIVUS organizat la Facultatea de Electrotehnică de către profesorul Lorin Cantemir şi sprijinit de către conducerea Facultăţilor de Electrotehnică şi Mecanică. Academicianul Grebenicov şi-a prezentat atunci o parte din cercetările Domniei Sale, în special cele legate de mecanica cerească. Titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi vine să răsplătească munca stiinţifică de aproape 60 de ani a academicianului Eugeniu A. Grebenicov iar Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi este onorată să aibă printre laureaţii săi pe distinsul academician Eugeniu A. Grebenicov.