În ultimele trei decenii, materialele din polietilenă sunt utilizate pe scară largă pentru ambalarea produselor, în construcţii, transport, medicină. Materialele din plastic pe bază de polietilenă se acumulează în mediul înconjurător cu viteză alarmantă, aproximativ 25 mil. tone pe an [1]. Ponderea plasticului din volumul total al deşeurilor în Republica Moldova, precum şi în întreaga lume, variază de la 10 la 30%. Există problema plasticului, care nu poate fi prelucrat şi care se acumulează şi poluează mediul înconjurător. Este vorba despre polietilena de joasă densitate (LDPE), principalul material pentru producerea pungilor de unică folosinţă, cel mai răspândit tip de ambalaj din plastic [2]. Aruncate în natură, obiectele din plastic se descompun lent și degajă microplastic toxic, care ajunge în pământ, apă și aer. Acumularea acestor deșeuri din plastic a creat o amenințare gravă pentru mediu și viață. În lumea microbiană, biodegradarea este considerată un proces natural şi joacă un rol-cheie în circuitul compuşilor chimici din ecosistemul natural. Microorganismele participă atât la degradarea polimerilor sintetici, cât şi a celor naturali. Astfel, materialele polimerice reprezintă o potenţială sursă de carbon şi energie pentru microorganismele heterotrofe, bacterii şi fungi [3, 4]. În corespunderea cu cele expuse, scopul cercetărilor a fost selectarea microorganismelor – potențiali destructori ai polietilenei de joasă densitate. Materiale și metode. Microorganismele din colecția laboratorului Microbiologia solului și Colecția Națională de Microorganisme Nepatogene (CNMN) au fost selectate după capacitatea de creștere și acumularea biomasei în prezența polietilenei LDPE. În total au fost testate 19 tulpini de micromicete (7 reprezentanți ai genului Penicillium spp.; 8 – Aspergillus spp.; 2 – Fusarium spp.; Rhizopus arrhizus și Cladosporum cladosporioides) și 16 de bacterii (4 reprezentanți ai Pseudomonas spp.; 3 – Bacillus spp.; 8 tulpini de actinomicete Streptomyces spp. și Rhodococcus rhodochrous CNMN-Ac-05). Pentru cultivarea submersă a fost selectat mediul MSM cu următoarea compoziție g/l: K2HPO4 – 7,0; KH2PO4 – 2,0; (NH4)2HPO4 – 1,0; MgSO4 ∙ 7H2O – 0,1; Na3C6H5O7 – 0,5. Drept inductor, în mediu a fost adăugată glucoza în cantitate de 0,1%. pH mediul a fost ajustat conform necesităților fiziologice ale fiecărui grup de microorganisme: 5,5 – micromicete, 6,5 – bacterii, 7,2 – actinomicete. Pelicula de polietilenă de joasă densitate (LDPE, PE-LD) a fost adăugată în mediul de cultivare sub formă de pătrățele 2 × 2 cm, câte 3 bucăți per 100 ml mediu. Cultivarea s-a efectuat în condiții de agitare continuă, pe agitator 180-200 rot/min, la temperatura 28C. După 40 de zile de cultivare au fost determinate activitatea catalazei (expresmetoda), pH lichidului cultural (LC). Cantitatea biomasei microbiene (BM) și destrucția LDPE au fost determinate prin metoda gravimetrică. Rezultate și discuții. După 40 de zile de cultivare, capacitatea de a produce activ catalaza a scăzut la micromicete și actinomicete; la bacterii scăderea a fost relativ mai considerabilă – până la lipsa reacției la 57% din tulpinile studiate. pH LC după cultivare s-a modificat nesemnificativ – a crescut la micromicete și la bacterii, nu s-a modificat la streptomicete, a scăzut la rodococi. Au fost determinate microorganismele, care cel mai activ produc BM în prezența polietilenei: micromicetele Aspergillus flavus, Penicillium vermiculatum, P. verrucosum CNM-FP-02, Fusarium sp. 110 și F. gibbosum CNMN-FF-01 – 0,89-1,04 g/l, streptomicetele Streptomyces sp. 0513-1,03 g/l, și rodococii Rhodococcus rhodochrous CNMN-Ac-05 0,96 g/l. Productivitatea BM la bacterii era joasă și alcătuia 0,29-0,49 g/l la g. Pseudomonas și 0,28-0,31 g/l la g. Bacillus. Destrucția LDPE, în general, a fost nesemnificativă. La micromicete gradul destrucției alcătuia 0,25-0,26% – P. verrucosum CNM-FP-02, Aspergillus alliaceus CNM-FA-01 și A. wentii. La actinomicete degradarea polietilenei a fost semnalată la tulpinile Streptomyces sp.0612 și 0613 – 0,43-0,47%. La reprezentanții g. Pseudomonas și Bacillus a fost stabilită creșterea masei inițiale a plasticului cu 0,07-0,70%. Studierea plasticului la microscopul optic a arătat că creșterea masei inițiale este asociată cu imobilizarea microorganismelor pe suprafață plasticului, chiar dacă pe suprafața polietilenei existau urme de deteriorare drept consecință a contactului cu celulele bacteriene.