Introducere. Hidatidele testiculare și epididimale reprezintă „rudimente” ale canalelor Wolff și Müller, fiind formațiuni autonome, active, cu funcții bine definite, patologia cărora se poate complica cu sterilitate masculină. Scopul lucrării. Scoaterea în evidență a particularităților morfologice ale hidatidelor testiculare și epididimale și studierea complicației frecvente a acestora – torsiunea lor. Material şi metode. Studiu retrospectiv, descriptiv. Au fost cercetate fișele de observație, perioada anilor 2009-2018, echivalent cu 265 de pacienți, diagnosticați cu torsiune de hidatide testiculare și/sau epididimale. Au fost evaluați următorii parametri: incidența pe grupe de vîrstă; distribuția urban/rural; intervalul de timp a adresabilității în clinică; tactica de tratament. Rezultate. Distribuția pe ani a pus în evidență o dinamică neuniformă, numărul minim de cazuri (21 pacienți) – în anii 2016-2017,numărul maxim – în anul 2018 (40 pacienți). Vîrsta medie a pacienți-lor a fost cuprinsă între 6-12 ani. Distribuția conform vizei de reședințe a prezentat o prevalență în rîndul populației rurale față de cea urbană, în raport de 66,7% vs. 33,3%. Conform criteriului adresabi-lității s-a observat la 4/5 din pacienți (79,6%) o adresare precoce în clinică, spre deosebire de celelalte 20,4% care au solicitat asistență după 24 ore de la debutul manifestărilor clinice. Patologia a fost considerată urgență și tratată exclusiv chirurgical. Concluzii. Torsiunea de hidatide testiculare și epididimale reprezintă o patologie rară, cu o incidență de 0,01‰ în rîndul populației R. Moldova. Întrucît complicația frecventă a hidatitelor este torsiunea, care se manifestă prin scrot acut, tratamentul de elecție este exclusiv chirurgical.

Introduction. Testicular and epididymal hydatides are the "rudiments" of the Wolff and Müller channels, being autonomous, active structures with well defined functions, the pathology of which can be complicated with male sterility. Objective of the study. Highlighting the morphological particularities of testicular and epididymal hydatides and studying their frequent complication – torsion. Material and methods. Retrospective, descriptive study. The study was performed on a grup of 265 patients diagnosed with torsion of testicular and / or epididymal hydatidesbetween 2009 and 2018. There were studied the following parameters: incidence on age groups; urban / rural distribution; the time of addressability in the clinic; methods of treatment. Results. The distribution of cases between 2009-2018 reveals a non-uniform dynamics, the minimum incidence (21 patients) registeredbetween 2016-2017, and the maximum in 2018 (40 patients).The average of patients’ age was 6-12 years. Distribution by living area showed a prevalence among the rural population compared to the urban one, in a ratio of 66.7% vs. 33.3%.According to the addressability criterion, 4/5 of the patients (79.6%) found an early address to the clinic, unlike the other 20.4% who requested 24 hours assistance after the onset of clinical manifestations. Pathology was considered an emergency and treated exclusively surgically. Conclusions. The torsion of testicular and epididymal hydatides represents a rare pathology, with a incidence of 0.01 ‰ among the population of the Republic of Moldova. Whereas the frequent complication of hydatites is torsion, which is manifested by acute scrotum, the treatment is exclusively surgical.