Anii ’60–’70 ai secolului XX reprezintă o perioadă semnificativă în ceea ce priveşte apariţia şi promovarea noilor modalităţi de interpretare a formei şi a conţinutului artistic în artele plastice şi decorative din RSS Moldovenească. Secvența temporală respectivă a propulsat atât dezvoltarea ulterioară a creaţiei grafice a artiştilor autohtoni, cât şi a acvaforte-lui în particular, atestând anumite caracteristici, condiţionate şi de specificul tehnicilor grafice. Metafora şi simbolul devin procedee artistice utilizate tot mai frecvent în reflectarea mesajului conceptual al lucrărilor, iar limbajul mijloacelor vizuale, departajându-se de la unul reprezentativ, denotă tot mai multă semnificaţie, devenind, în unele cazuri, unul iconic. Un interes aparte reprezintă stampele executate în deceniile ulterioare în baza suportului de metal, acestea fiind diverse şi ca tehnici, şi ca soluţionare compoziţional-artistică a subiectelor abordate. Totodată, apar trăsături de gen specifice, ce imprimă graficii un caracter format. Or, această perioadă a contribuit, indispensabil, la formarea unui contingent profesional de creaţie al acestuia în numeroase opere grafice de valoare ale timpului. Stampele supuse studiului au fost selectate ţinând cont de tipul imaginii, de limbajul mijloacelor vizuale deţinut, precum şi de criteriul estetic şi calităţile stilistice ale imaginii artistice. Au fost analizate, în mod deosebit, creaţiile grafice semnate de G. Vrabie, L. Grigoraşenco, P. Ţurcan, V. Ivanov, F. Hămuraru, V. Cojocaru, I. Vatamanița, I. Bogdesco, E. Childescu, V. Coreachin, A. Colâbneac, V. Kuzimenko, E. Zavtur, S. Zamșa ş.a.