Articolul precedent |
Articolul urmator |
![]() |
![]() ![]() |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-15 13:11 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
392.17/.18 (3) |
Customs, manners, usage in private life (269) |
![]() OSADCI, Raisa. Adolescența in mediul tradițional. In: Studii culturale: . Zilele Europene ale Patrimoniului Cultural, Ed. 2, 24 septembrie 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia "Garomont Studio", 2020, Ediția 2, p. 70. ISBN 978-9975-3358-7-4. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Studii culturale Ediția 2, 2020 |
||||||
Simpozionul "Simpozionul naţional de studii culturale" 2, Chişinău, Moldova, 24 septembrie 2020 | ||||||
|
||||||
CZU: 392.17/.18 | ||||||
Pag. 70-70 | ||||||
|
||||||
![]() |
||||||
Rezumat | ||||||
În mediul tradițional, informația (tezaurul de credințe, cunoștințe, experiențe, reglementări cutumiare etc.) acumulată de-a lungul timpului s-a transmis mereu din generație în generație, acest proces realizându-se în mod practic prin mecanismul transmiterii continuie a informației de la categoriile de vârstă înaintate spre cele tinere, atât prin comunicarea în cadrul instituțiilor tradiționale (claca, șezătoarea, activitățile cetei de feciori, hora, rodina/merinzii, cumetria, nunta, înmormântarea, manifestările tradiționale calendarice etc.), cât și în cadrul vieții cotidiene. Adolescența reprezintă o categorie de vârstă intermediară – între copilărie și tinerețe. Categoria de vârstă a adolescenței cuprinde indivizii (băieți și fete), a căror dezvoltare fizică se află în perioada, când se vădesc începuturile maturizării sexuale până la atingerea gradului de maturitate, ce asigură capacitatea de naștere, asigurare materială și educare a copiilor. În societatea tradițională, nivelul de dezvoltare fizică era pus, de regulă, în corelare cu capacitatea omului de a munci. Copiii începeau să cunoască ABC-urile lumii ce îi înconjoară și învațau a munci, cu prevalare, prin intermediul jocului. Tinerii, împliniți deja sub aspectul maturizării sexuale, se integrau în cetele premaritale masculine sau feminine, care aveau funcții inițiatice, instructive (de cunoaștere spirituală, precum și de cunoaștere a modelelor de comportament feminin și masculin în familie și societate) etc., aceștia intrând în perioada perfecționării măiestriei de a munci, un fapt important, ce îi susținea în concurența premaritală. Adolescenții, ca reprezentanți ai vârstei intermediare între copii și tineri, trebuiau să devină conștienți că fac parte dintr-un anumit grup de gen (demarau practicile tradiționale de înfrățire și însurățire), să învețe datinile neamului și să învețe a munci, cu toată implicarea practică. |
||||||
|
Dublin Core Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'> <dc:creator>Osadci, R.</dc:creator> <dc:date>2020</dc:date> <dc:description xml:lang='ro'><p>În mediul tradițional, informația (tezaurul de credințe, cunoștințe, experiențe, reglementări cutumiare etc.) acumulată de-a lungul timpului s-a transmis mereu din generație în generație, acest proces realizându-se în mod practic prin mecanismul transmiterii continuie a informației de la categoriile de vârstă înaintate spre cele tinere, atât prin comunicarea în cadrul instituțiilor tradiționale (claca, șezătoarea, activitățile cetei de feciori, hora, rodina/merinzii, cumetria, nunta, înmormântarea, manifestările tradiționale calendarice etc.), cât și în cadrul vieții cotidiene. Adolescența reprezintă o categorie de vârstă intermediară – între copilărie și tinerețe. Categoria de vârstă a adolescenței cuprinde indivizii (băieți și fete), a căror dezvoltare fizică se află în perioada, când se vădesc începuturile maturizării sexuale până la atingerea gradului de maturitate, ce asigură capacitatea de naștere, asigurare materială și educare a copiilor. În societatea tradițională, nivelul de dezvoltare fizică era pus, de regulă, în corelare cu capacitatea omului de a munci. Copiii începeau să cunoască ABC-urile lumii ce îi înconjoară și învațau a munci, cu prevalare, prin intermediul jocului. Tinerii, împliniți deja sub aspectul maturizării sexuale, se integrau în cetele premaritale masculine sau feminine, care aveau funcții inițiatice, instructive (de cunoaștere spirituală, precum și de cunoaștere a modelelor de comportament feminin și masculin în familie și societate) etc., aceștia intrând în perioada perfecționării măiestriei de a munci, un fapt important, ce îi susținea în concurența premaritală. Adolescenții, ca reprezentanți ai vârstei intermediare între copii și tineri, trebuiau să devină conștienți că fac parte dintr-un anumit grup de gen (demarau practicile tradiționale de înfrățire și însurățire), să învețe datinile neamului și să învețe a munci, cu toată implicarea practică.</p></dc:description> <dc:source>Studii culturale (Ediția 2) 70-70</dc:source> <dc:title>Adolescența in mediul tradițional</dc:title> <dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type> </oai_dc:dc>