În studiul dat se propune pentru discuţie subiectul evoluţiei semnificaţiei politice a funcţiei de pârcălab al Hotinului pentru arena politică internă a Țării Moldovei în secolul XV. În pofida informaţiilor fragmentare despre pârcălabii Hotinului din această perioadă, analiza carierelor politice a mai multor persoane importante în această funcţie denotă o ascensiune tot mai evidentă a dregătoriei date în cadrul reţelei politice interne ale Moldovei. Scopul principal al analizei propuse reprezintă stabilirea factorilor principali, care au permis crearea şi menţinerea acestei evoluţii pe parcursul mai multor decenii şi domnii.Primele menţiuni ale unor pârcălabi ai Hotinului printre membrii sfatului domnilor Moldovei de la începutul secolului XV îi plasează pe poziţii mult mai modeste, decât omologul lor din cealaltă cetate nordică moldovenească Țeţina. Una din posibilele explicaţii pentru importanţa relativ mai mare a Țeţinei în ochii domniei se poate datora contactului direct al pârcălabului local cu vechiul sector al hotarului moldo-polon, în timp ce Hotinul ţinea sub control frontiera cu Podolia de Vest – regiune periferică, proaspăt intrată în componenţa Poloniei doar din 1394.Ascensiunea pârcălăbiei Hotinului are loc către mijlocul secolului XV, fiind legat de contextul luptelor politice dintre moştenitorii lui Alexandru cel Bun şi apariţia unui nou factor politic în Podolia în persoana clanului Buczacki, membrii căreia vor deţine funcţii-cheie în Cameniţa, Pocuţia şi Rutenia, transformându-se în principalii intermediari dintre regalitatea poloneză şi domnii Moldovei. Datorită acestui fapt şi contactului apropriat dintre funcţionarii din Hotin şi Cameniţa, pârcălabii cetăţii au devenit la rândul său figuri importante pe arena politică internă a Moldovei şi în relaţiile moldo-polone.

In the following study, the main subject of discussion is the evolution of political statute of the Hotin pârcălabs for the internal political arena of the Moldavian Principality during 15th century. Despite the fragmentary informations about the pârcălabs of Hotin in this timeline, the analysis of political careers of many important persons, who wielded this position, points a very clear ascension of this post in the network of Moldavian internal politics. The main goal of this analysis is the determination of main reasons, that led to the creation and maintaining this evolution during many more decades and reigns.The first mentions of some Hotin pârcălabs amongst the members of the Council of the Moldavian Prince from the beginning of 15th Century put them on a lower position than their colleagues from another northern Moldavian fortress of Țeţina. A possible explication for a relatively higher importance of Țeţina can be the result of direct contact of the local pârcălab with the old sector of Moldavian-Polish border, while Hotin controlled the frontier with Western Podolia – a peripherical region, that became a part of Poland only from 1394. The ascension of Hotin pârcălabs happened during the middle of 15th century, due to the context of internal political struggle between the heirs of Alexander the Good and the rise of a new political factor in Podolia under the form of Buczacki clan, whose members held key-assignments in Kamieniec, Pocutia and Ruthenia, becoming the main intermediaries between the Polsih royalty and the princes of Moldova. Because of that and of close contact between the officials of Hotin and Kamieniec, the pârcălabs of the Moldavian fortress became as well major figures in the internal political arena of Moldova and in the Polish-Moldavian relationships.