Оценка влияния геоморфологического каркаса на дифференциацию почвенного покрова территории Молдовы
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
749 4
Ultima descărcare din IBN:
2024-06-11 15:45
SM ISO690:2012
КАПИТАЛЬЧУК, Иван. Оценка влияния геоморфологического каркаса на дифференциацию почвенного покрова территории Молдовы . In: Buletinul Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM, 2009, nr. 1, pp. 41-51. ISSN 1857-0046.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Buletinul Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM
Numărul 1 / 2009 / ISSN 1857-0046

Оценка влияния геоморфологического каркаса на дифференциацию почвенного покрова территории Молдовы

Pag. 41-51

Капитальчук Иван
 
Институт почвоведения, агрохимии и защиты почв «Николае Димо»
 
 
Disponibil în IBN: 1 decembrie 2013


Rezumat

Анализируются распределения относительных частот и площадей распространения различных типов почв в зависимости от высотных характеристик рельефа. Показано, что, по мере понижения высотных параметров рельефа характер этих распределений существенно изменяется. При этом, как для относительных частот, так и для соотношения площадей происходит постепенный переход доминирующего положения от почв верхнего высотного уровня к почвам нижнего высотного уровня.

In work the formalized methods for the analysis of law of distribution of various types soils in territory of Moldova are used. This private problem is a part of the general model which consists of elements “a background - a skeleton – pattern”. Parameters of a background - these are climatic characteristics of territory. They define latitude ash value soils. However the territory of Moldova has small extent from the north on the south. Therefore parameters of a background influence spatial distribution of elements of a landscape a little. Here the leading role in formation of a various environment belongs to a geology-geomorphological skeleton of territory. As parameters of a skeleton three parameters of a relief of soil areas are considered: К1 - the maximal absolute altitude; К2 - the minimal absolute altitude; К3 - average altitude territories. The pattern of a soil cover is presented by a parity of the areas of various types soils in territory of areas. Soil the pattern of territory is formed during interaction of a climatic background and a geology-geomorphological skeleton. On the basis of the analysis of interrelation between characteristics of a geomorphological skeleton of territory and a pattern of a soil cover it is shown, that known law for considered territory of differentiation of types of soils can be displayed and quantitatively described by means of: 1) distributions of average values of parameters of a geomorphological skeleton for microdistricts with areas of distribution of corresponding types of soils; 2) relative frequencies of distribution of types of soils for various intervals of values of parameters of a geomorphological skeleton of territory; 3) parities of the areas of various types of soils for various intervals of values of parameters of a geomorphological skeleton of territory. In process of downturn of parameters of a relief character of distribution of types of soils essentially changes. Thus, both for relative frequencies, and for a parity of the areas there is a gradual transition of a leading position from of soils the top level to soils the bottom level. The maximal absolute altitude of a relief serves as the factor limiting “from below” distribution of soils the top level while the minimal absolute altitude of a relief limits “from above” distribution of soils the bottom level. It is established, that in most cases between size of the relative area of distribution of the certain types of soils and value of considered characteristics of a relief the correlation interrelation rather weak or is not shown at all at statistically significant level.

In lucrare se explică posibilitate aplicării metodelor formalizate pentru analiza răspîndirei diferitelor feluri a solurilor pe teritoriei Moldovei în dependenţa de la caracteristici înalte a reliefului. Această sarcină proprie se rezolvă in limitele elaborării a modelului total. Care constă din elementele “ambianţa-carcas-desen”. În calitate parametrelor ambianţei se folosesc factorii hidroclimaterice. Pentru organizaţia naturală a teritoriei Moldovei sensurile de fond se schimbă inconsiderabil din cauza dimensiunelor mici de la nord spre sud. Afară de acest fapt sensul de fond a parametrelor devine diferenţiat de spaţiu sub influenţa carcasului geologo- geomorfologic.Ca o urmare, factorul geologo-geomorfologic este determinătorul în formare structurei învelişului de sol teritoriei date. In calitate parametrelor carcasului geomorfologic se consideră trei indicii reliefului sectoarelor de sol: К1- înălţime absolută maximală а teritoriei; К2- înălţime absolută minimală а teritoriei; К3- vioiciune medie а teritoriei. Desenul învelişului de sol este prezentat în felul atitudinei suprafeţelor diferitelor feluri a solurilor pentru sectoarele de sol. Pe baza analizei interlegăturii între caracteristice înăltimilor a carcasei geomorfologice şi desenului invelişului de sol este prezentat ca legităţile răspîndirei spaţial a diferitelor soluri pot fi cantitativ descrise cu ajutorul: 1) răspândirii semnificaţii medii a parametrelor carcasului geomorfologic pentru sectoarele cu răspîndirea solurilor; 2) desime relative răspândirii felurilor de soluri pentru diferite semnificaţii parametrelor carcasului geomorfologic teritorial; 3) atitudinele suprafeţelor diferite feluri de sol pentru diferite intervale a semnificaţii parametrelor carcasului geomorfologic teritorial. După scăderea înalţimilor reliefului caracterul răspândirii felurilor de soluri se schimbă esenţial. Prin acea că pentru desime relative si pentru corelaţie suprafeţelor provine traversarea treptată a aşezării dominante de la solurile nivelului înalt (soluri cenuşii-silvice) spre solurile nivelului de jos (cernoziomuri obişnuite si carbonatate).Înălţime absolută maximală a reliefului este un factor care mărgineşte jos răspândirea solurilor nivelului înalt a înălţimilor, in timpul că înălţimea absolută minimală a reliefului limitează de sus răspândirea solurilor nivelului de jos a înălţimilor. Interval semnificaţiilor vioiciunei mediei a 150 – 200 m putem socoti tranzitiv din punct de vedere a schimbării felurilor soluri dominante. Este instalat că in majoritatea cazuri intre mărimea suprafeţei relative răspândirii felurilor de soluri si insemnătăţii caracteristicilor înălţimilor, legătura reciprocă de corelaţie este slabă ori nu este manifestată pe nivelul de semnificaţie.