ul dintre obiectivele vizate de politicile şi strategiile guvernamentale din întreaga lume. Educaţia ecologică reprezintă o disciplină opţională cu caracter integrativ, inter/transdisciplinar şi se sprijină pe cunoştinţele fundamentale obţinute prin studiul biologiei, geografiei, fizicii, chimiei, sociologiei, istoriei etc. În cadrul predării acestei disciplini şcolare, ţin cont de orientare practică pe tot parcursul predării acestei disciplini, axându-mă pe crearea de idei, concepte, principii, legi şi formarea unui comportament conştientizat şi responsabil faţă de problemele de mediu. Scopul meu prioritar, ca cadru didactic, constă în formarea la elevi a atitudinilor şi deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil faţă de mediul de viaţă în care există. Implimentarea unui proiect ecologic în şcoală a pornit de la ideea ca misiunea mea ca cadru didactic pe parcursul predării acestei disciplini este de a forma aptitudini şi atitudini practice de protecţie a mediului natural  Pe parcursul desfăşurării acestui proiect am dirijat procesul spre: achiziţionarea de către elevi a cunoştinţelor, capacităţilor, atitudinilor raportate la un mediu sănătos de existenţă, formarea unui comportament adecvat în condiţiile impactului antropic actual şi conştientizarea de către ei a necesităţii valorificării raţionale, conservării şi protecţiei mediului la nivel local, regional şi global. Punctul de pornire a acestui proiect a fost observaţia, şi anume observaţia in teren a parcului din preajma scolii neângrijit, lipsit de păsări, plin de uscaciuni, apoi am vizitat cu elevii fâşia forestieră din preajma satului, care la fel este în stare deplorabilă. Atunci am decis, că nu pot face educaţie ecologică în sala de studii când afara natura plânge. După părerea mea educaţia ecologică îşi atinge scopul, atunci când elevul benevol, cu drag şi suflet se implică activ in protecţia mediului, aşa demonstrând eficienţa cursului de ecologie studiat pe parcursul anior de studiu. Comuna Cotul Morii este un sat nou, construit în 2010-2013, deci şi vegetaţia satului este tânără, plantată de curând, dar cu părere de rău gunoiul menajer este prezent în cantităţi mari în aceste spaţii forestiere, de fapt ca şi în toate localităţile din Republica Moldova. Analizând situaţia ecologică a satului, am considerat binevenit faptul să implic elevii în acest proiect de durata mai îndelungată, pentru ca ei nu doar să facă curat în sectorul dat, dar şi să facă unele observaţii, să monitorizeze situaţia din sector săptămânal, să observe ei singuri schimbările de ameliorare în sectorul dat. Proiectul dat este de termen activ pe tot parcursul anului de studiu, divizat în doua etape, fiecare etapă are partea practică şi partea teoretică, la încheierea fiecărei etape elevii elaborează un raport în care se prezintă activitatea sa practică, observaţiile din teren, inclusiv se efectuează poze din sectorul de activitate, şi poster de grup, unde ei prezintă activitatea lor în sector elevilor din şcoală. În proiectul ecologic au fost implicaţi elevii din clasa V-a şi a VIII-a. Elevii din clasa a V-a au prezentat incheierea etapei I elevilor din clasele primare, iar elevii din a VIII-a au prezentat claselor gimnaziale. Etapa II a proiectului a fost incheiată prin măsură extraşcolară sub genericul ,,Nu distrugeţi Casa Pământeni!!!” Pe parcursul desfăşurării proiectului mulţi locatari ai satului au salutat proiectul dat, implicădu-se activ la transportarea gunoiului, chiar au meşterit o masa cu scaune în sectorul de parc. Elevii se simt importanţi, acest proiect din iniţiativa elevilor a ajuns la ,,Mass-media pentru Tineret”, unde s-a realizat un reportaj despre implicarea elevior cât şi despre importanţa lui pentru localitatea lor natală. În cadrul acestui proiect elevii trebuie să îndeplineasca următoarele sarcini: - Să monitorizeze situaţia iniţială a sectorului ales pentru desfăşurarea etapei practice (să documenteze prin poze); - Să aducă în ordine sectorul, (deasemeni documentare cu poze,); - Să observe tipurile de floră şi faună din sectorul de cercetare; - Să amenajeze sectorul dat, şi să monitorizeze păstrarea ordinii în acest sector; - Să elaboreze un raport al activităţii în sector unde să introducă date despre timpul acordat desfăşurării activităţilor in sector, uneltele utilizate, cantitatea de gunoi colectată, documentare prin imagini. Un alt proiect implimentat în cadrul orelor de educaţie ecologică este ,,Optăm pentru o alimentaţie sănătoasă!!!”, unde elevii au studiat diverse produse alimentare care le consumă ei zi de zi. În partea teoretică a proiectului elevii s-au informat despre dauna aditivilor alimentari, iar în partea practică a proiectului elevii individual au făcut studiu asupra diverselor produse alimentare, ca de exemplu salamuri, cipsuri, iaurturi, pesmeţi, gume, lapte, băuturi carbogazoase. Punctul de pornire a acestui proiect a fost observarea consumului în masă a diverselor produse alimentare nesănătoase (cipsuri, pesmeţi, băuturi carbogazoase...). Pentru realizarea acestui proiect elevii au fost împărţiţi pe echipe. - Au luat cunoştinţă despre adaosurile alimentare din diverse produse; - Au procurat produse ce conţin aditivi; - Au extras de pe etichete componenţa lor chimică; - Au analizat rolul lor pentru produsul dat, şi efectele aduse pentru organism; - Au efectuat deshidratarea produsului prin evaporarea lentă a apei; - Au elaborat analiza, experimentul şi statistica produselor. Implementând astfel de proiecte, pe parcursul predării orelor de educaţie ecologică la elevi a apărut interes de studiere, cercetare, aplicare a cunoştinţelor, desigur motivarea de învăţare. Elevii participă cu plăcere în astfel de proiecte, iar cunoştinţele acumulate le servesc ca pregătire de viaţă directă. În continuare elevii clasei a IX-a vor da explicaţii detaliată a acestor proiecte la care ei au participat în cadrul studierii educaţiei ecologice. Proiect ecologic ,,Împreună să salvăm natura!!!” Din cauza indiferenţei pe care o are populaţia situaţia ecologică globală nu este intr-o stare acceptabilă. Poluarea apelor, solului, aerului şi a biodiversităţii a crescut considerabil. Natura este de multe ori afectată de inundaţii, erupţiile vulcanice, dar cel mai mare impact este activitatea omului care duce la un dezastru de neimaginat. Oceanele, mările, lacurile, râurile sunt poluate din cauza aruncării deşeurilor cu nepăsare de om şi scurgerea rezidurilor poluante. Odată cu creşterea populaţiei obţinerea apei potabile devine din ce în ce mai grea. Un rol mare în poluare apelor este şi folosirea pesticidelor, scurgerile de petrol, îngrăşămintelor şi folosirea apelor industriale şi menajere în agricultură. Un risc pentru sănătatea noastră este aruncarea apei menajere în râuri. Poluarea apelor mai are loc şi din cauza eroziunilor. Cu toate că apa este una dintre cele mai importante surse de viaţă, nu este preţuită deloc. Solul este poluat din cauza folosirii în agricultură a substantelor chimice. Deşeurile duc la degradarea solului. Trebuie să reducem poluarea solului, deoarece el este sursa noastră primă de hrană, iar restabilirea lui este foarte anevoioasă. Din cauza încălzirii globale, construirea fabricilor, uzinilor, automobilelor ce degajează diferite gaze aerului este tot mai mult pus în pericol. Poluarea aerului duce la diferite boli şi afectează mediul înconjurător. Unele cauze ale poluarii aerului sunt arderea conbutibilului, erupţiile vulcanice şi aruncarea deşeurilor. Biodiversitatea este afectată din cauza incendiilor şi a defrişărilor masive, a braconajului, strângerii plantelor pe cale de disparţie sau aruncarea gunoiului, care, la nivel global omoară sute de mii de animale şi plante. Situaţia ecologică din Republica Moldova s-a înrăutăţit, deoarece populaţia are un impact negativ asupra mediului înconjurător. Din cauza sărbătorilor de iarnă sunt tăiaţi în masă brazii. Râul Prut este mai poluat decât Nistru petru că a suferit inundaţii în el şi acum se află şapte mii de copacii, animale moarte şi multe alte deşeuri. Deasemenea aceste două râuri sunt afectate şi de poluarea transfrontalieră, care depinde nu numai de noi, dar şi de alte ţări, care, la rândul lor poartă responsabilitate pentru bilanţul ecologic din prezent. Masa peştilor este redusă din cauza pescuitului ilegal sau în sezoanele de reproducere. Aerul cel mai poluat îl avem în oraşele Chişinău şi Bălţi, unde trăiesc şi cei mai mulţi oameni din Republică. Din cauza aerului poluat sunt înrăutăţite stările de sănătate, mulţi oameni fiind internaţi în spital din cauza bolilor respiratorii. În cadrul orelor de educaţie ecologică am analizat problemele actuale ale mediului înconjurător împreună cu colegii şi doamna profesoară, Tanasachi Olesea. Timp de mai multe lecţii ne-am informat, am prezentat informaţii celorlalţi colegi, am comparat situaţia de acum cu cea din anii precedenţi. Aprofundântu-ne în situaţia reală, am început să vedem această catastrofă naturală cu alţi ochi. Neam dat seama, că viitorul şi bunăstarea noastră depinde de starea naturii, iar pericolul este iminent, astfel am început a dezbate această problemă. Fiind conştienţi de faptul, că şi o mică acţiune poate aduce la o schimbare majoră, şi că indiferenţa noastră nu este acceptabilă, am decis să abordăm situaţia cu propiile resurse. În preajma satului nostru se află mai multe păduri tinere, dar neîngrijite şi poluate de mâna omului, astfel, fiind cu toţii deacord, am decis să curăţăm aceste spaţii verzi atât de accesibile şi folositoare. Proiectul l-am început în toamna anului 2018 şi durează până în prezent. La început a fost doar clasa noastra, dar, între timp s-au mai adunat elevi din deferite clase, şi ei dornici de a ajuta natura în primejdie. Astfel, ne-am împărţit în echipe a câte trei elevi, fiecare echipă şi-a ales un teritoriu nepopulat din preajma localităţii de circa 30m lungime şi 15 lăţime. Unii au ales făşii de pădure, alţii teritoriu de câmpie şi chiar părculeţele din apropierea şcolii, care se aflau într-o stare deplorabilă. La început a fost foarte dificil. Mai întâi am analizat cu ce avem de-a face, constantând cu regret că aceste teritorii erau extrem de poluate, neamenajate corespunzător, cu vegetaţie slab dezvoltată şi puţine specii de animale. Lucrările necesitau timp şi dedicaţie. Cu unelte de prin gospodării şi multă motivaţie, ne-am apucat de treabă. Am decis ca cel mai bine ar fi să strangem gunoaele şi să le depozităm la groapa de gunoi sătească, apoi să rărim desişurile de copaci slab dezvoltaţi, să-i curăţim de crengile uscate sau rupte şi am tăiat plantele otrăvitoare. Lucrările au durat până la venirea sezonului rece, de obicei munceam după ore sau în wekend, iar aceaste actiităţi ne ocupau circa 2-3 ore din zi. După ce am terminat cu curăţarea şi amenajarea sectorului am făcut o analiză succintă a muncii noastre, astfel, de pe acele teritorii au fost colectate 50 kg de deşeuri menajare şi 120 kg de crengi uscate sau arbuşti. Lemnele au fost luate de persoanele nevoiaşe din sat drept combustibil pentru perioada rece a anului. Cu scopul măririi numărului de păsări în aceste regiuni am amplansat căsuţe şi hrănitoare pe care le umpleam odată pe săptămână cu diverse cereale, porumb, grâu sau floarea-soarelui. Pentru a alarma sătenii am amplasat mai multe semnale de avertizare în preajma teritoriilor şi coşuri de gunoi. În scopuri recreative sau amenajat spaţii de odihnă, cu scaune şi mese sau loc special pentru a se coace frigărui. Răspunsurile primite la aceaste acţiuni au fost pozitive. De când monitorizăm aceste teritorii nu se mai aruncă deşeuri în preajma lor, unii oameni chiar sau oferit să ne ajute în lucrările noastre, iar numărul de păsări s-a mărit considerabil. Odată cu venirea ierini am decis să aducem aceste informaţii şi reuşite la cunoştinţă tuturor elevilor din şcoală. Mai întâi fiecare echipa şi-a creat un raport al propiului teritoriu ce conţine date exacte despre activitatea din teren însoţite de poze ce prezintă starea naturiii înainte şi după lucrări. Cu scopul educuţional am făcut şi postere pe diverse teme care abordau situaţiile ecologice in ţară şi de pe glob. La sfârşitul semestrului fiecare echipă a putut să-şi prezinte munca propie elevilor din clasele I-IX, care s-au arătat interesaţi de problemă şi mulţumiţi de rezultate. În primăvară ne-am asigurat ca teritoriile noastre să fie curate şi amenajate adecvat. Am observat că copacii erau mai groşi cu 1, 2 cm, plantele otrăvitoare sau dăunătoare dispăruseră de pe teritoriu, iarba era mai verde şi creşteam într-un ritm mai rapid. Copacii se dezvoltau bine, coroana acestora devenea mai mare şi frunzele mai dese, amurile fiind mai puternice şi mai groase. Florile de pe teritoriu se înmulţeau considerabil, iar păsările ce reveneau din ţărime calde au decis să-şi facă cuib şi să se înmulţească pe aceste teritorii datorită hranei şi mediului curat de care dispuneau. Pe tot parcursul verii aceste terenuri ne-au servit şi-n scop recreaţional, de multe ori plecam cu prietenii să ne odihnim acolo sau organizam diverse picnicuri împreună. Şi oamenii din sat profitau de aceste medii curate, mulţi se duceau şi se odihneau acolo sau petreceau diverse activităţi disctrative. Un grup de priteni şi-au petrecut ziua de naştere pe teritoriu, mulţi au organizat picnicuri sau întâlniri cu prieteni sau familia, desigur, au curăţa din urma lor toate gunoaiele. Elevii în timpul primăverii, după ore se joacă sau îşi fac lecţiile pe aceste teritorii. Nu numai că am reuşit să ajutăm natura curăţind aceste spaţii, dar am şi creat locuri perfecte de odihnă şi distracţie pentu oamenii din localitate, care, acum sunt educaţi şi conştienţi legat de păstrarea curăţeniei şi îngrijirea naturii. În toamnă anului 2019 ne-am dovedit a fi mai mulţi participanţi la acest proiect. Ni s-au mai alăturat două clase, a şasea şi a şaptea, care şi-au ales propiile teritorii pe care să le monitorizeze în cadrul educaţiei ecologice. Încetul cu încetul tot teritoriul din preajma satului devine curat, şi cel important, este menţinut într-o stare bună din punct de vedere ecologic, ceea ce nu era şi înainte. Acest proiect a fost susţinut şi de educaţia media pentru tineri, care, în cadrul unui proiect au venit la noi în localitatea pentru a ne educa despre securitatea online. Fiind plăcut surprinşi de programul nostru ecologic au făcut un reportaj în care scriu: “Elevii din clasa a VIII-a, de la Complexul Educaţional Cotul Morii, Hînceşti, învaţă să protejeze mediul înconjurător. Timp de opt luni, aceştia vor avea grijă de un teren din localitate.”. Făcând cunoscuţi mai mulţi oameni cu proiectul nostru prin mediul online am reuşit să batem un semn de alarmă în întraga ţară legat de problema ecologică care devine din ce în ce mai apăsătoare.Proiectul prezentat este benefic pentru întreaga localitate, atât din punct de vedere ecologic cât şi pentru odihnă. Pe parcursul implemintării am obseravt rezultate bune în cadrul naturii, dar şi o schimbarea în mentalitatea şi atitudinea umană. Cu siguranţă nu ne vom opri aici, plănuim ca teritoriile sub supraveghere să se mărească, iar echipele să devină din ce în ce mai multe. Introducerea acestui proiect nu a fost uşoară, dar odată ce am început am primit o satisfacţie enormă de la munca pe care o facem. Clasele care urmează să absolvească gimnaziul vor preda ştafeta altor echipe, care le vor continua munca începută. Teritoriile ce odată erau murdare, poluate, nelocuibile, acum sunt spaţii perfecte de odihnă şi dezvoltare a naturii. Elevii ce pleacă din şcoală posedă o atitudine ecologică bine definită, pe care o vor aplica în locuri unde vor pleca pe viitor. Acest proiect este o necesitate pentru prezent, deoarece el ajută la ocrotirea naturii şi educarea generaţiilor noi, dar şi a celor mai în vârstă, în scopul îngrijirii naturii, deoarece anume ea este unica noastră sursă de viaţă, iar dacă o vom pierde nu mai este cale de întoarcere. Implementarea proiectului în şcolile din ţară ar avea un impact vizibil pozitiv pentru flora şi fauna nu numai din prezent, dar şi cea din viitor. Muncind, elevii vor învăţa să aprecieze natura şi toate foloasele pe care ea ni le dă, vor dezvolta simţul practic al muncii fizice şi se vor putea creşte atât fizic cât şi mental făcând un bine pentru umanitate. Lucrările de teren, dar şi prezentările rapoartelor şi posterelor celorlalţi elevi le va dezvolta un spirit ecologic acut, deoarece ei vor putea sesiza probleme din mediul înconjurător şi vor putea aplica diverse metode de a le rezolva, inclusiv crearea unor proiecte asemănătoare. Educând tinerele generaţii într-o manieră ecologică putem preveni dezastre naturale de proporţii, care ar putea duce la extincţii a multor specii de animale şi plante, inclusiv omul. Cel mai bun mod de a proteja natura este de a preveni sau înlătura cel mai mare agent de poluare, care este omul inconştient de răul pe care-l face. Curăţind natura şi calitatea vieţii va spori, şi apele şi aerul vor deveni mai curate, produsele alimentare vor fi mai naturale, iar mediul înconjurător mai sigur pentru trai. Natura va prospera împreună cu omul. Considerând faptul, că Moldova este o ţară poluată, iniţiativa tinerilor de a curăţa spaţiile verzi este un importantă, odată cu noi şi generaţiile mai în vârstă vor realiza cât de important este să păstrăm ordinea şi curăţenia în natură. Asugunrându-ne că mediu înconjurător din prezent este cât mai curat şi cât mai îngriit cu putinţă asigurăm şi viitorul nostru. Proiect ecologic ,,Suntem ceea ce mâncăm!!!” În prezent alimentele ce sunt consumate în masă de om nu sunt sănătoase, conţin aditivi, hormoni, conservanţi ş.a, care conţin puţine substanţe nutritive. Aditivii alimentari reprezintă orice substanţă naturală sau chimică care nu este consumată ca aliment şi nu este folosit în hrănirea organismelor, care are sau nu valoare nutritivă şi care se adaugă intenţionat în timpul procedurii, procesării, preparării, ambalării etc. sau în timpul modificării aplicate asupra unui aliment.Aditivii al căror cod este marcat cu fundal roşu pot reprezenta risc pentru sănătate. Cele mai nocive E-uri: • E 250 este folosit pentru a conserva şi a da aromă şi culoare produselor din carne. El previne dezvoltarea bacteriilor mai ales la temperaturi înalte, se transformă într-un compus care poate cauza diferite tipuri de cancer. • E 310 este un conservant folosit pentru grăsimile şi uleiurile alimentare. Poate fi găsit în produse din carne şi gumă de mestecat. Nu s-a dovedit că acesta poate cauza cancer, dar s-a descoperit că poate avea legătură cu acesta. • E 621 este un aminoacid folosit ca aromă în mai multe alimente. El poate cauza dureri de cap şi greaţă la unele persoane, iar studiile au arătat că afectează celulele nervoase. • E 921 este un aditiv găsit în alimentele dietice, de exemplu cele care conţin puţine calorii, gelatina, sucuri. Poate fi cumpărat în stare pură ca îndulcitor, pentru a înlocui zahărul. A fost un subiect pentru mai multe studii ştiinţifice, unele pronunţând legătura între aspartan, cancer şi alte probleme de sănătate. • E 951 este un îndulcitor apărut mai recent faţă de celelalte. Este utilizat în băuturi, gumă de mestecat etc. Este considerat a fi de 200 de ori mai dulce decât zahărul. Colorantul este o substanţă naturală sau obţinută prin sinteză chimică, care într-o mică cantitate este capabilă să imprime culoarea sa altor compuşi cu care intră în contact: materiale, piele, textile. Foarte mulţi coloranţi naturali erau cunoscuţi încă din antichitate: indigoul, şofranul, purpura. Primul colorant chimic a fost negru de anilină, obţinut prin oxidarea anilinei cu bicromat de potasiu. Multe alimente nu pot fi fabricate fără conservanţi. Deşi sunt unele alimente, care pot fi fabricate fără conservanţi şi totuşi îl conţin pentru ale prelungi termenul de valabilitate: benzoat de sodiu, potasiu, sorbat, sulfiţi, care sunt prezent în majoritatea alimentelor, care nu sunt prezenţi în majoritatea alimentelor, care nu sunt bineveniţi pentru sănătate. Conservanţii sunt substanţe care prelungesc durata de păstrare a produselor alimentare. Conservanţii sunt folosiţi în: produse lactate; panificaţie; fructe de mare; fructe uscate (caise, prune); vinuri. Acesta este folosit în alimente pentru evitarea decolorării. În unele conserve - pentru a preveni oxidarea, pentru a distruge microbii. Din cadrul orelor de Educaţie Ecologică şi Chimie analizând problema alimentelor din ziua de azi împreună cu doamna profesoară Tanasachi Olesea, am ajuns la concluzia, că trebuie să prezentăm întregii şcoli informaţiile primite, cu scopul de trezire a conştiinţei umane spre o alimentaţie mai sănătoasă. Am decis să organizăm un seminar ştinţific, unde să prezentăm tuturor elevilor, inclusiv şi profesorilor unele experimente care le-am efectuat: În primul experiment am ales trei tipuri de iaurt şi le-am schimbat din recipientul său în pahare de sticlă. Le-am pus la sobă, unde temperatura este mai înaltă pentru ca lichidul din iaurt să se evapore complet. După evaporarea completă din iaurt a lichidului va rămâne partea solidă asemănătoare cu cauciucul. De aici putem observa că conţinutul iaurtului nu este complet natural. În următorul experiment am ales câteva tipuri de lapte, câte 100ml în recipiente de sticlă transparentă, care se pun la sobă la temperatură ridicată, unde în aproximativ doua săptămâni se va evapora lichidul, iar pe recipientul de sticlă vor rămâne nişte sedimente asemănătoare cu laptele praf, ceea ce demonstrează, că laptele nu conţine proteină animală. Un alt experiment este cel cu băuturi răcoritoare. Am achiziţionat 4 feluri de băuturi, le-am pus în nişte vase de sticlă transparentă, a câte 50ml fiecare. Acest conţinut l-am depozitat timp de o săptămână pe sobă. După ce a trecut acestă săptămână am observat că apa se evaporase, însă la fundul paharelor rămăsese un lichid gros exact ca smoala, de culoarea apei pe care am pus-o. Deasemenea am relizat un experiment cu gumă de mestecat, am ales trei feluri diferite de gumă de mestecat, în substanţe diferite, oţet, înălbitor, şi apă cu sodă de mâncare, acoperit ermetic. În rezultatul acestui experiment am ajuns la concluzia că guma de mestecat nu se descompune indiferent de soluţie în care este pusă, deci nici în organismul uman nu se descompune, chiar nici în acidul gastric. Guma de mestecat conţine aspartam, care creşte riscul de leucemie cu 42% atât la bărbaţi cât şi la femei, creşte riscul de mielom multiplu cu 102% doar la bărbaţi.  În urma seminarului făcut am ajuns la concluzia, că majoritatea alimentelor conţin substanţe chimice dăunătoare organismului pe tot parcursul vieţii, că efectul lor nu este un efect pasager, ele ne afectează însăşi celulele şi starea de sănătate nu doar fizică dar şi mentală. Observând că acest seminar a avut un efect pozitiv asupra elevilor din instituţia noastră, de aceea îndemnăm ca în toate instituţiile din Republica Moldova să implimenteze aceste seminare informaţionale. În concluzie pot spune că elevii sunt receptivi la astfel de proiecte cu scop de investigare, cercetare, analiză şi observare. Elevilor le sunt mai atractive orele de educaţie ecologică, găsind în ele o pregătire pentru viaţă, prin studiu de caz, experiment, aplicaţie practică. În cadrul orelor de educaţie ecologică elevul are posibilitatea de aşi schimba rolul din elev-asimilator în elev-cercetător, experimentator. Consider că atitudinea faţă de mediu dezvoltată la elevi prin astfel de proiecte este de lungă durată, şi ei vor opta mereu pentru un mediu sănătos de viaţă, având spiritul de ecolog construit la orele de educaţie ecologică. Implementănd astfel de proiecte elevii vor deveni mai EDUCAŢI din punct de vedere ecologic.