Impactul psihologic al ciumei asupra oamenilor era marcat de scoaterea în eviden a egoismului care fcea din om o iară, iar gândul principal al omului devine mântuirea vieii sale. Ciuma Neagră i-a lsat amprenta asupra valorilor morale ale societii, legăturile de sânge nu mai aveau preț; părinții nu voiau să știe de copii, copiii nu se gândeau la părinți, frații fugeau de surori și surorile lăsau în baltă pe frații lor, dacă puteau prin asta să scape de primejdie. În timpul Ciumei lui Iustinian (541-542) molima era însoit pretutindeni de foamete, ostaii din armata lui Velisarios erau disperai în cetatea Terracina, încercuit de goi, spunându-i comandantului c stomacul lipit de cele trebuitoare nu cunoaște rușine, căci foamea, pe cine-l cuprinde, îl face să îndure orice; iar când se arată, toate sunt date uitării și oamenilor le place orice altă moarte, afară de cea pricinuită de dânsa. Extenuarea izic i subnutriia locuitorilor devine un prilej de câtig pentru proitori, astfel, unii oteni bizantini, cuprinși de pofta banilor, mergeau pe timp de noapte i secerau spicele de grâu de pe câmpurile din apropiere și le vindeau cu bani mulți romanilor bogați. Ali proitori făceau cârnați din catârii pieriți la Roma și îi vindeau pe ascuns. Oamenii simpli trăiau cu buruieni, care se găsesc din belșug la marginea cetății și înlăuntrul zidului împrejmuitor. Procopius din Caesareea aprecia impactul dezastruos al conlagraiilor prin prisma pierderilor umane: pe unii oameni i-a nimicit războiul, iar pe alții boala și foametea, cele două însoțitoare ale războiului. La începutul sec. al XIX-lea în rile Române elita social recurgea la unele msuri de prevenire a epidemiilor. Situaia oamenilor simpli era precar, majoritatea zceau în ignoran i srcie, erau apatici, indifereni, incapabili la inițiativa apărării individuale. Numeroase familii boiereti stteau izolate, închise în case fr a contacta cu lumea extern pe durata unor sptmâni întregi.