Din cele mai vechi timpuri, oamenii erau nevoiți să se confrunte cu mul­tiple situații stresante și traumatizante. În trecut, aceștia erau im­pli­ca­ți în lupta pentru supraviețuire (apărarea de animale sălbatice, invazii, răz­boaie ș.a.). În societatea actuală, inteligența emoțională și reziliența re­prezintă două abilități-cheie, în ceea ce privește adaptarea la stres și re­venirea după evenimentele traumatice. În perioada tine­re­ții, când are loc trecerea de la adolescență spre vârsta de adult, per­so­na­litatea umană se definitivează, apărând necesitatea de a dezvolta cele două abilități men­ționate în vederea unei capacități bune de adap­tare la solicitări și ex­periențe adverse ce survin în viața de zi cu zi.Cele două variabile au fost cercetate separat, atât de către nume de re­ferință din spațiul românesc, cât și de peste hotare. De studiul in­teligenței emoționale s-au ocupat autori, precum Daniel Goleman, Mi­ha­ela Roco et al., iar conceptul de reziliență a fost studiat de Al Siebert, Șer­ban Ionescu, Ana Muntean și Anca Munteanu et al. Cercetarea noa­stră vine să aducă noutate prin cercetarea împreună a celor două va­ria­bi­le – inteligență emoțională și reziliență.Inteligența emoțională implică: abilitatea de a percepe cât mai corect emo­țiile și de a le exprima, abilitatea de a accede sau de a ge­nera sen­ti­me­nte, atunci când ele facilitează gândirea și abilitatea de a cunoaște și de a înțelege emoțiile și de a le regulariza pentru a pro­mo­va dezvoltarea emo­țională și intelectuală [Mayer și Salovey, apud 3].Reziliența reprezintă o bună capacitate de adaptare, manifestată în tre­cutul sau în prezentul individului, în confruntarea cu riscurile și adversitățile [Ionescu, apud 2]. Scopul cercetării este determinarea re­la­­ției dintre inteligența emoțională și reziliență la tineri. Înaintăm ipo­te­­za că există o relație între inteligența emoțională și reziliență la tineri.În cercetare, am utilizat metode teoretice: analiza literaturii de spe­cia­litate; sinteza și sistematizarea informației teoretice și metode em­pi­rice: Testul pentru inteligența emoțională adaptat de Mihaela Roco du­pă Bar-On și Goleman – varianta destinată tinerilor și adulților și Tes­tul pentru evaluarea nivelului de reziliență de Al Siebert.Lotul experimental a fost constituit din 30 de tineri, cu vârsta cu­p­ri­n­­­să între 21 și 25 de ani, studenți cu frecvență la zi în cadrul USM.Pentru verificarea ipotezei, am apelat la formula de calcul a co­re­la­ți­ei Bravais-Pearson. Astfel, între variabilele inteligență emoțională și re­ziliență, am obținut o corelație de r = 0,24, ceea ce indică o corelație sem­nificativă (medie) pentru p=0,05. De aici reiese faptul că între in­te­li­gența emoțională și reziliență la tineri există o relație direct pro­por­țio­na­lă, rezultat ce ne confirmă ipoteza înaintată.Putem concluziona astfel că acele abilități componente ale in­te­li­gen­țe­i emoționale evidențiate de autori (cunoașterea propriilor emoții, op­ti­mism, asertivitate, flexibilitate ș.a.) au influență asupra capacității su­b­i­e­cților evaluați de a rezilia în urma unor evenimente stresante și de a de­­păși obstacolele de zi cu zi.Dezvoltarea inteligenței emoționale la tineri va influența pozitiv și ca­pacitatea tinerilor de a rezilia în urma anumitor adversități petrecute cu ei.