Metode de securitate a platilor electronice
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
818 53
Ultima descărcare din IBN:
2024-06-07 06:35
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
336.717.1:004.738.5 (1)
Money. Monetary system. Banking. Stock exchanges (787)
Computer communication. Computer networks (535)
SM ISO690:2012
PENU (BALAN), Tatiana. Metode de securitate a platilor electronice. In: Sesiune națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești, Ed. 24, 15 februarie 2020, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2020, Ediția 24, Vol.1, pp. 126-128. ISBN 978-9975-142-89-2.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiune națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești
Ediția 24, Vol.1, 2020
Sesiunea "Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti"
24, Chișinău, Moldova, 15 februarie 2020

Metode de securitate a platilor electronice

CZU: 336.717.1:004.738.5

Pag. 126-128

Penu (Balan) Tatiana
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 7 mai 2020


Rezumat

Inovaţia tehnologică şi concurenţa între organizaţiile bancare exis­ten­te au permis unei game mai mari de produse şi servicii bancare să de­vină accesibile prin intermediul internetului. Dezvoltarea rapidă a po­sibilităților oferite de sistemul bancar prezintă nu numai beneficia, dar și ris­curi [1]. Cei din sistemul bancar recunosc acest fapt și în­cear­că să ges­tio­neze activitățile lor într-o manieră prudentă, în funcţie de ca­rac­teristicile fundamentale şi provocările parvenite pe piața con­temporană.În urma cercetării, noutatea științifică se conturează în expunearea celor mai noi tipuri de fraudă, având drept scop cercetarea metodelor de securitate a inovațiilor în domeniul bancar.La nivel internațional, fraudele bancare, un fenomen tot mai des întâlnit, cauzează pagube de milioane de dolari în fiecare oră. Per­soa­nele fizice deținătoare de carduri și conturi bancare au cel mai mult de suferit de pe urma incidentelor de acest fel, iar cel mai des rămân fără li­chidități. Așadar, cele mai noi tipuri de fraudă întâlnite sunt: phi­shing-ul, skimming-ul, interpretarea email-urilor, malware, inginerie socială.Cu o atenție deosebită autorul accentuează tipul de fraudă ingineria socială. Unele dintre cele mai eficiente atacuri cibernetice vizează oameni. Ingineria socială este o formă de manipulare în care atacatorii imit o sursă de încredere pentru a convinge oamenii să îndeplinească anumite sarcini dorite de infractor. Funcționează astfel: în primul rând, un atacator va suna sau va trimite un e-mail la un birou de asistență și se dă drept țintă. Va spune că și-a uitat parola și, de obicei, va contura o poveste credibilă în acest sens. Analizând datele statis­tice, putem constata că nu este de mirare că prevalența acestor atacuri este foarte mare și crește tot timpul. În 2017, 76% dintre profesioniștii din domeniul securității informației au fost vizați de atacuri de inginerie socială prin telefon sau e-mail. În 2018, această cifră a sărit la 83%. Unul dintre cei mai cunoscuți ingineri sociali din istorie este Kevin Mitnik. Kevin Mitnik susține că este mai ușor să obții o parolă prin fraudă decât să încerci să spargi un sistem de securitate [3].Conform rezultatelor oferite de către Banca Centrală Europeană privind tranzacțiile frauduloase în anul 2019, avem următoarele re­zultate: 73% din valoarea tranzacțiilor frauduloase au fost efectuate fără card (card-not-present), precum plățile pe internet sau telefon, 19% dintre tranzacții la terminalele POS, iar 8% dintre acestea la ATM-uri. De altfel, se constată o creștere a fraudelor efectuate în absența cardului fizic, față de cele cu card [4].Pentru a putea preveni și înlătura posibilitățile atacurilor frau­du­loa­se în domeniul bancar, poate fi propusă utilizarea metodelor de se­cu­ri­ta­te. Termenul de „inteligenţă artificială”, cum a afirmat Raymond Kur­­zweil, un pionier în domeniul inteligenței artificiale, este „arta de a crea mașini care să îndeplinească funcții care ar necesita inteligență da­că ar fi îndeplinite de oameni” [2]. Inteligența artificială (IA) se re­fe­ră la sisteme sau la maşini care imit inteligenţa umană, pentru a efec­tua diverse activităţi şi care se pot îmbunătăţi pe baza infor­ma­ţii­lor pe care le colectează. Câteva exemple: Boţii de chat utilizează IA pentru a înţelege mai repede problemele clienţilor şi pentru a oferi răs­pun­suri mai eficiente. Asistenţii inteligenţi utilizează IA pentru a ana­li­za informaţiile esenţiale din seturile de date mari de text, pentru a îmbunătăţi programarea.În Republica Moldova, acest tip de securitate este folosit de către B.C. Victoriabank prin sistemul open way grup. Acest sistem înre­gist­rează ansamblul tranzacțiilor efectuate de către client de pe contul său, în momentul în care are loc efectuarea unei plăți în valoare mai mare comparativ cu cele precedente atunci sistemul acționează, iar prin acumularea mai multor informații despre tranzacția suspectă se acceptă sau respinge efectuarea plății.În concluzie, menţionăm că este necesar de a cere de la tehnologie un flux informaţional care va contribui la îmbunătăţirea și securizarea serviciilor bancare, dar şi la implementarea unor sisteme noi pe piaţa ban­cară, care ar contribui la prevenirea riscurilor. Experienţa inter­na­ţio­­nală în domeniu va oferi posibilitatea sistemului bancar din Re­pub­li­ca Moldova să se dezvolte în aşa fel ca activitatea acestuia să fie plă­cu­tă, în primul rând, pentru client, deoarece clientul va avea încredere în acea bancă care îi va oferi securitate la nivelul cel mai înalt pentru el.