Progresul tehnico-științific din cele mai vechi timpuri a avut un impact direct asupra societății. În prezent, acesta a ajuns în a crea o nouă inteligență pe lângă cea naturală, și anume, inteligența artificială. IA astăzi nu mai este ceva din domeniul fantastic, ba chiar este prezentă în viața fiecăruia dintre noi, ea folosindu-se în: motoarele de căutare a Google, asistenții vocali de la Apple, Google și alții, procesoarele pe baza cărora funcționează laptop-urile, smartphone-urile la fel funcționează pe bază de inteligență artificială. Iată de ce în prezenta cercetare ne propunem să:1)         definim și să stabilim tipurile de inteligență artificială;2)         stabilim impactul IA asupra societății contemporane și a realilor juridice;3)         cercetăm reglementările cu privire la IA din UE;4)         determinăm facilitățile și pericolele dezvoltării IA.Inteligența artificială reprezintă sisteme care manifestă comportamente inteligente prin analizarea mediului lor înconjurător și care iau măsuri – cu un anumit grad de autonomie – pentru a atinge obiective specifice. Aceste sisteme se clasifică în:1)         inteligență artificială analitică;2)         inteligență artificială inspirată de om;3)         inteligență artificială umanizată.În Uniunea Europeană s-a constat un deficit în ceea ce privește investițiile private în IA. Fără eforturi majore, UE riscă să nu valorifice oportunitățile oferite de IA, să se confrunte cu un exod de inteligență și să fie un consumator de soluții elaborate în altă parte. De aceea, strategia europeană privind IA a stabilit obiective ambițioase, dar realiste: în Uniune, trebuie făcute mai multe investiții publice și private în IA pentru care s-a propus de a se atinge obiectivul de 20 mld. EUR pe an în următorul deceniu. Faptul dat se observă bine în statisticile oferite de IFR WORLD ROBOTIC care a raportat datele cu privire la producerea roboților pe bază de inteligență artificială pentru substituirea muncii umane în domeniul industrial, agrar etc. Datele arată că dacă în 2008 acest număr nu depășea 200 de mii în 2020 acesta se estimează la circa 800 de mii de roboți. În acest sens, Comisia Europeană propune implicarea tuturor persoanelor în dezvoltarea inteligenței artificiale, a cât mai multor femei și chiar a persoanelor cu dizabilități, dar și promovarea interdisciplinarității, cu alte cuvinte, tinerii să fie încurajați/stimulați să studieze pe lângă domeniile în care doresc să facă o carieră și materii din sectorul inteligenței artificiale.Astfel, în acest sens UE a elaborat unele strategii importante de dezvoltare a comunității, și anume:Pregătirea pentru schimbări socioeconomice presupune: dezvoltarea de competențe digitale de bază, precum și competențe complementare care nu pot fi înlocuite de niciun fel de inteligență artificială; asistarea persoanelor ale căror locuri de muncă ar putea suferi cele mai mari transformări, sau ar putea dispărea ca urmare a automatizării, roboticii și inteligenței artificiale; instruirea unui număr cât mai mare de specialiști în inteligență artificială. Educația și formarea profesională sunt în principal de competența statelor membre, Uniunea putând să desfășoare numai acțiuni de sprijinire, de coordonare sau completare a acțiunilor întreprinse la nivel național. Ca atare, Comisia a adoptat o agendă pentru competențe în Europa, recomandând statelor membre modalități de perfecționare prin intermediul unei garanții de competențe, dar și un plan de acțiune privind educația digitală care urmărește promovarea aptitudinilor și a competențelor digitale pentru toți cetățenii. Or, schemele naționale vor fi esențiale în furnizarea acestor calificări și formări. Ele vor fi sprijinite prin fondurile europene structurale și de investiții, dar ar trebui să beneficieze de sprijin și din partea sectorului privat. Inteligența artificială a creat noi profiluri profesionale, însă există deficite semnificative de competențe, ceea ce impune un efort suplimentar al statelor membre.Asigurarea unui cadru etic și juridic adecvat – cu toate că Uniunea Europeană dispune de un cadru de reglementare puternic și echilibrat pe care se poate baza în dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale, aceasta nu exclude riscul de erori sau utilizarea inteligenței artificiale în scopuri negative. Ca atare, Comisia își propune să reunească toate părțile interesate, pentru ca, până la sfârșitul anului, să se elaboreze orientări etice privind inteligența artificială, cu respectarea Cartei drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene. De asemenea, Parlamentul a invitat Comisia să prezinte o propunere de act legislativ privind aspectele juridice ale dezvoltării și utilizării roboticii și inteligenței artificiale preconizate în următorii 10-15 ani. În acest sens, Comisia ar trebui să țină seama de consecințele tuturor soluțiilor juridice posibile, cum ar fi: instituirea unui regim de asigurare obligatorie pentru 6 anumite categorii de roboți; crearea unui fond de compensare; crearea unei personalități juridice specifice roboților, astfel încât cel puțin cei mai sofisticați roboți autonomi să poată avea un statut de persoană electronică responsabilă pentru repararea prejudiciilor pe care le cauzează. Însă instituirea unui nou subiect de drept presupune și crearea unor mecanisme de responsabilizare a acestuia. În sensul dat, noi am propune instituirea unor astfel de sancțiuni ca:·           Deconectarea – ceea ce s-ar echivala cu pedeapsa cu moartea, care ar fi aplicabilă ca o sancțiune extremă doar în cazul existenței unui pericol deosebit pentru societate și securitatea colectivă.·           Reprogramarea – ar prezenta ștergerea practic a întregii personalități a programului.·           Reinstruirea – reprogramarea valorilor general umane.·           Amenda – fiind aplicabilă în cazul în care aceste sisteme de inteligență vor acumula venituri.În urma celor menționate, ajungem la concluzia că inteligența artificială vine să propună nu doar nenumărate facilități de care noi toți va urma să beneficiem ci și o serie de pericole grave și credem că, în acest sens, ar trebui să ne punem întrebarea: ,,Cine vom fi noi în cazul lui Christofor Columb când a ajuns la malurile SUA, triburile de aborigeni sau lumea civilizată?”. Căci deși dezvoltarea sistemelor date e doar o problemă de timp, dezvoltarea umană decurge cu mult mai încet. Astfel considerăm de o importanță majoră ca cercetările problematicii date să ia amploare cât mai curând, de altfel fără mecanisme juridice clare de reglementare a IA, noi vom fi supuși unor avalanșe de pericole și riscuri.