Introducere: Scopul studiului este evaluarea clinico-funcțională a tratamentului chirurgical al stricturilor biliare benigne în baza rezultatelor imediate și la distanță. Materiale și metode: Studiul prezentat este unul de tip integral retrospectiv și prospectiv de cohortă și cu caz control. Au fost analizate rezultatele la distanță pe un eșantion de 203 de pacienți. Tratamentul reconstructiv adresat stricturilor biliare benigne (conform clasiicației Bismuth), a inclus următoarele tehnici chirurgicale: coledocojejunostomie - pentru 86 (42,4%) de cazuri cu stricturi de tip I și II; hepaticojejunostomia – pentru 102 (50,2%) pacienți cu stricturi de tip III; iar la 15 (7,4%) cazuri de stricturi biliare tip IV s-a realizat bihepaticojejunostomia. Pacienții au fost analizați pe parcursul a 5 ani, în funcție de particularitățile la momentul intervenției reconstructive cât și cele evolutive postoperatorii, folosind scorul Terblanche. Ca instrumente pentru evaluarea calității vieții (CV) au fost folosite chestionare standardizate SF-36 și chestionarul GSRS. Rezultate: S-au determinat următoarele rezultate la distanță: foarte bune, de gr. I - în 123 (60,6±4,41%) de cazuri; bune, de gr. II în 39 (19,2±6,31%) cazuri; relativ satisfăcătoare, de gr. III -18 (8,9±6,91%) cazuri și nesatisfăcătoare, de gr. IV în 23 (11,3±6,75%) cazuri. Introducerea instrumentelor CV în practica clinică face posibilă determinarea beneiciilor noilor abordări inovatoare în managementul și tratamentul pacientului cu stricturi biliare. Concluzie: În cadrul aceleiași evaluări, s-a remarcat, că evoluțiile cele mai bune din punct de vedere al indicatorului de CV s-au înregistrat pentru hepaticojejunostomie realizată pe principiile de ultima oră ale tehnicii chirurgicale.

Introduction: The objective of the study was to evaluate the clinical-functional eicacy of benign biliary strictures treatment throughcomplex analysisof immediate and remote outcomes. Materials and methods: The presented study is integral prospective and retrospective cohort study and with case control. There were analyzed the long-term results of 203 patients. The reconstructive treatment of benign biliary strictures (according to Bismuth’s classiication), included the following surgical techniques: choledocojejunostomy in 86(42,4%) cases of type I and II strictures; hepaticojejunostomy to 102 (50,2%) patients with type III strictures, and in 15(7,4%) cases of type IV strictures bihepaticojejunostomy was performed. Patients were supervised during 5 years, depending on the particularities at the moment of reconstructive surgery, as well on the remote clinical-evolutive particularities, using the clinical Terblanche score. As instruments for evaluation of quality of life (QoL) were used SF-36 and GSRS standardized questionnaires. Results: There were determined the following remote results: very good, gr. I – in 123 (60,6±4,41%) cases, good, gr. II in 39 (19,2±6,31%) cases, relative satisfactory, gr. III – 18 (8,9±6,91%) cases and unsatisfactory, gr. IV in 23 (11,3±6,75%) cases. Introduction of QoL instruments in clinical practice makes real the determination of new innovative approaches beneits for management and treatment of the patient with biliary strictures. Conclusion: In the same assessment, it was noted that the best developments in QoL index were recorded for hepaticojejunostomy performed on the latest surgical technique principles.